Ce mâncau vikingii: incursiune în dieta unui popor războinic

3 min


6
6 puncte

Vikingii au fost un popor de războinici, comercianți și navigatori din Scandinavia, care s-au dezvoltat în perioada Evului Mediu timpuriu. Proveneau în principal din regiunile actuale ale Norvegiei, Suediei și Danemarcei, dar au avut o influență considerabilă în întreaga Europă. Un popor războinic avea nevoie de putere, astfel că alimentaţia reprezenta un lucru important. Aşadar, ce mâncau vikingii?

Vikingii sunt cunoscuți pentru aventurile lor maritime și expansiunea lor teritorială în Europa, începând cu secolul al VIII-lea și continuând până în secolul al XI-lea. Au navigat pe mare în corăbii rapide și au explorat zone întinse ale Europei şi nu numai.

Ce mâncau vikingii

În ciuda modului lor aventuros de trai, vikingii trăiau într-o societate agricolă și maritimă. Își bazau dieta pe resursele naturale pe care le aveau la îndemână, adaptându-se la condițiile climatice și geografice ale locurilor în care locuiau sau călătoreau.

Vikingii aveau o structură socială foarte bine definită. În familie, bărbatul lucra în general la fermă și pescuia în timpul zilei, în timp ce femeia avea grijă de gospodărie, de copii și de animale și se ocupa de majoritatea celorlalte aspecte ale vieții casnice.[sursa]

Consumau o diferite feluri de carne (ren, capră, elan, oaie, păsări de curte, păsari sălbatice), dar preferau carnea de vită, mielul și porcul. De asemenea, consumau pește, legume, fructe și cereale, pe care le găteau în moduri simple dar gustoase. Foloseau și produse lactate, miere și condimente pentru a-și îmbogăți alimentația.

De regulă, vikingii mâncau de două ori pe zi: dimineața (dagmal) și seara (nattmal).

• CITEŞTE ŞI:  10 curiozităţi despre Vlad Ţepeş, domnitorul care a băgat spaima în hoţi

Masa consta de obicei dintr-o tocăniță de carne cu legume și condimente (coriandru, chimen etc.), servită cu pâine fără drojdie sau cu terci de cereale. De asemenea, consumau și produse lactate, cum ar fi brânza, untul și skyr (un fel de iaurt gros).

Carnea şi legumele, elemente de bază în dieta vikingilor

Carnea era un aliment esențial pentru vikingi. Aceasta era obţinută prin creșterea animalelor domestice sau prin vânătoarea celor sălbatice. Mâncau carne de vită, miel, porc, pui, ren, capră, elan și urs. Sacrificau animalele în special iarna, pentru a nu le hrăni în timpul anotimpului rece.

Carnea era fiartă şi preparată în tocănițe cu legume și condimente sau era afumată și uscată pentru a fi conservată.

Peștele era o altă sursă importantă de proteine pentru vikingi, care erau pescari iscusiți. Aceştia mâncau hering, cod, macrou, somon, păstrăv și alte specii de pești de apă dulce sau sărată. De asemenea, consumau şi fructe de mare precum scoici sau crabi. Balenele erau consumate doar atunci când se împotmoleau pe țărm și urmau să moară. Peștele era consumat proaspăt sau conservat prin sărare sau afumare.

Legumele erau cultivate în grădini sau culese direct din natură. Vikingii consumau morcovi, napi, varză, ceapă, usturoi, mazăre și fasole. Plantau și livezi cu mere, prune și cireșe. Fructele de pădure precum afinele sau zmeura erau culese din păduri sau din mlaștini.

Mierea era singurul îndulcitor pe care îl consumau vikingii. O foloseau pentru a-și îndulci mâncarea sau băutura.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Câinele de tufiş: o combinaţie între urs, vulpe şi bursuc, un canid interesant din America de Sud

Vikingii foloseau si condimente pentru a da savoare mâncării. Foloseau coriandru şi chimen ca ierburi aromatice locale şi importau piper şi scorţişoară din est prin intermediul Drumului Mătăsii. Vikingii au fost influențați și de alte culturi în privința dietei lor, cum ar fi cea anglo-saxonă sau cea bizantină.[sursa]

Ce tipuri de cereale mâncau vikingii

Cerealele erau cultivate pe terenurile arabile sau importate din alte regiuni. Vikingii foloseau grâu, ovăz, orz și secară pentru a face pâine sau terci. Pâinea era coaptă în cuptoare de lut sau pe plite de fier. Terciul era fiert cu apă sau lapte și amestecat cu fructe sau miere.

Produsele lactate erau obținute din laptele vacilor, oilor sau caprelor. Vikingii făceau brânză din zerul rezultat din bătutul laptelui. Brânza era consumată proaspătă sau uscată pentru a fi păstrată mai mult timp. Untul era făcut prin baterea laptelui în vase de lut acoperite.

Skyr era un fel de iaurt gros obţinut din lapte împărțit în două părți: zer lichid și skyr mai dens. Skyr avea o dulceață naturală și se consuma simplu sau cu alte ingrediente.

Ce beau vikingii

Berea slabă era bautura obișnuită a vikingilor la masă. Aceasta se obţinea din cereale fermentate cu drojdie, care apoi erau fierte cu ierburi aromatice precum hameiul. Berea avea un conținut scăzut de alcool și o aromă amarui-dulceagă.

Hidromelul era o altă băutură consumată de vikingi. Aceasta era obţinută din miere fermentată cu apă şi drojdie. Hidromelul avea un gust dulce şi un conținut ridicat de alcool. Era consumat la ocazii speciale precum nunți sau festivităţi religioase.

• CITEŞTE ŞI:  Alexander Selkirk a trăit singur pe o insulă timp de 4 ani, devenind sursa personajului Robinson Crusoe

Nu se poate spune cu exactitate ce mâncau vikingii, însă dieta lor reprezintă un subiect interesant și chiar provocator pentru cercetători. Aceştia din urmă trebuie să se bazeze pe urmele lăsate de vikingi în mediul înconjurător şi să tragă concluzii. Analizând resturile de animale, semințele de fructe și cojile de cereale găsite în locurile unde vikingii își făceau nevoile sau își aruncau gunoiul, arheologii pot intui ce fel de alimente consumau aceștia și modul în care le preparau. Comparând aceste alimente cu cele actuale, se observă că erau mai mici și mai sărace în nutrienți, ceea ce arată o diferență semnificativă între alimentația vechiului și a noului mileniu.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

6
6 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via