Cea mai veche structură din lemn din lume, realizată de oameni, are 476.000 de ani vechime

Arheologii susţin că au descoperit dovezi ale unei structuri din lemn vechi de circa 476.000 de ani în Africa. Dacă cercetarea lor este corectă, aceasta ar fi cea mai veche structură din lemn cunoscută vreodată, marcând o etapă uluitoare în dezvoltarea oamenilor antici.

Rămășițele din lemn au fost descoperite în jurul bazinului râului Kalambo, din Zambia, în apropiere de cascada Kalambo. Descriind descoperirile într-un nou studiu, cercetătorii scriu că rămășițele constau din „doi bușteni întrepătrunși, uniți transversal printr-o crestătură tăiată în mod intenționat”.

Cea mai veche structură din lemn descoperită până în prezent

După cum arată urmele de tăiere ale uneltelor de piatră, este clar că nu era vorba doar de un simplu buștean de copac căzut. În fapt, vorbim despre un obiect lucrat în mod intenționat care a fost folosit probabil ca parte a unei structuri, poate o pasarelă sau o platformă ridicată pentru a face față inundațiilor intermitente din regiune.

Descoperirea este una excepțională, deoarece este incredibil de rar ca lemnul să rămână intact atât de mult timp. Lăsat în calea naturii, lemnul putrezește și se descompune rapid. Cu toate acestea, nivelurile permanent ridicate ale apei întâlnite în zona cascadei Kalambo au reușit să păstreze lemnul în stare relativ bună.^[sursa]

Pentru a data rămășițele din lemn, oamenii de știință de la Universitatea din Liverpool au folosit noi tehnici de datare prin luminescență. În mod remarcabil, această metodă este capabilă să determine vârsta unui obiect prin calcularea momentului în care mineralele din nisipul care înconjoară rămășițele au fost expuse la lumina soarelui.

Această tehnică a datat situl la o vechime de 476.000 de ani, ceea ce este mult mai vechi decât estimările tehnicilor de datare anterioare. Acest lucru este cu mult înainte ca specia noastră (Homo sapiens) să evolueze, ceea ce indică faptul că structura a fost opera unui alt tip de hominid.

Descoperirile contestă multe dintre ipotezele pe care le aveam despre oamenii antici din această perioadă. În primul rând, descoperirea indică în mod clar că oamenii din Epoca de Piatră nu erau strict nomazi. Cascada Kalambo avea o sursă permanentă de apă, precum și o pădure foarte bine dezvoltată, care le-ar fi oferit mai mult decât suficientă hrană și resurse. Nu este greu de imaginat că aceşti strămoşi ai omului s-au stabilit în această regiune, folosind copacii din pădure pentru a construi structuri permanente care au fost folosite de generații întregi.

În al doilea rând, aceste dovezi sugerează că acești oameni antici erau mai avansați din punct de vedere tehnologic decât li se acordă de obicei credit. Dacă această pădure a fost cu adevărat casa cuiva, arată că aceștia aveau anumite abilități fizice, foloseau unelte avansate și chiar un element de creativitate care le permitea să „vadă lemnul în locul copacilor”, ca să spunem așa.

În cele din urmă, se pare că acești oameni antici – care nu erau Homo sapiens – semănau mai mult cu noi decât se credea până acum.

„Această descoperire a schimbat modul în care mă gândesc la strămoșii noștri timpurii. Uitați de eticheta «Epoca de piatră», uitați-vă la ceea ce făceau acești oameni: făceau ceva nou și mare, din lemn. Își foloseau inteligența, imaginația și abilitățile pentru a crea ceva ce nu mai văzuseră niciodată, ceva ce nu mai existase până atunci.”, a declarat profesorul Larry Barham, arheolog de la Universitatea din Liverpool, care conduce proiectul de cercetare „Rădăcinile profunde ale umanității”.

„Ei și-au transformat mediul înconjurător pentru a-și face viața mai ușoară, chiar dacă era vorba doar de a face o platformă pe care să se așeze lângă râu pentru a-și face treburile zilnice. Acești oameni semănau cu noi mai mult decât am crezut.”, a mai spus profesorul Barham.