Deşi există zeci de mii de studii şi o multitudine de lucruri despre acest material, am pregătit o listă de curiozităţi despre plastic, care are rolul de a ne arăta influenţa acestui material şi modul în care a cucerit lumea în doar puţin peste un secol de existenţă.
Într-o lume în care plasticul a devenit omniprezent, de la ambalaje la dispozitive tehnologice și componente medicale, este dificil să ne imaginăm viața fără acest material versatil. Totuși, în spatele acestui obișnuit și deseori controversat companion al modernității se ascund o serie de curiozități fascinante și, uneori, alarmante. Într-un univers de culori strălucitoare și forme variate, plasticul ascunde povești uimitoare despre inovație, impactul asupra mediului și chiar influența sa asupra culturii și societății noastre.
Cuvântul „plastic” provine din cuvântul grecesc „plastikos”, care înseamnă „capabil să fie modelat sau format”. Acest termen a fost folosit pentru a descrie proprietatea plasticelor de a putea fi modelate sub diverse forme.
50 de curiozităţi despre plastic
1. Primul tip de plastic care a avut un impact semnificativ a fost cel derivat din celuloză. În anul 1869, chimistul american John Wesley Hyatt a dezvoltat o substanță numită celuloid, care putea fi folosită pentru a înlocui fildeșul în producția de bile de biliard și alte obiecte prețioase. Acesta a fost primul tip plastic sintetic, iar descoperirea sa a deschis calea către dezvoltarea ulterioară a materialelor plastice.
2. Un moment de răscruce în istoria plasticului a fost în anii 1907-1909, când chimistul american de origine belgiană Leo Baekeland a inventat la New York primul plastic termorezistent și rezistent la diverse substanțe chimice, numit bachelită. Baekeland a fost supranumit „Tatăl Industriei de mase plastice”.
3. Fritz Klatte a brevetat, în anul 1913, polimerizarea unui gaz, clorura de vinil, și obține policlorura de vinil (PVC). Datorită proprietăților sale (rezistență chimică, greutate mică și preț redus) PVC-ul a avut un puternic impact în domeniul tehnologiei conductelor și instalațiilor.
4. Plasticele sunt clasificate pe baza structurii chimice a catenei principale a polimerului și a catenelor laterale. Câteva categorii de materiale plastice sunt: acrilice, poliesterice, poliuretanice și halogenate.
5. Plasticele prezintă următoarele proprietăți fizice: duritatea, densitatea, rezistența la rupere, rezistența la căldură. Din punctul de vedere al proprietăților chimice se poate menționa rezistența sau reacția cu diferiți produși chimici, precum solvenții organici sau agenții oxidanți, sau comportamentul în prezența radiațiilor ionizante. Majoritatea materialelor plastice se topesc încălzite la temperatură de câteva sute grade Celsius.[sursa]
Curiozităţi despre plastic: cum au cucerit masele plastice planeta
6. În ultimii 50 de ani, producția globală de plastic a crescut de 20 de ori mai mult decât rata populației. Aşadar, putem spune faptul că plasticul a cucerit planeta.
7. În fiecare an, sunt produse aproximativ 400 de milioane de tone de plastic la nivel mondial. Mai mult de 40% din plasticul produs este folosit în ambalaje cu o singură utilizare.
8. Cea mai mare piață pentru materiale plastice astăzi este cea a ambalajelor. Acest gunoi reprezintă acum aproape jumătate din toate deșeurile din plastic generate la nivel global – majoritatea acestora nu sunt reciclate sau incinerate niciodată.
9. La nivel mondial, 73% din gunoiul de pe plajă este plastic: filtre de la chiștoace de țigară, sticle, capace de sticle, ambalaje de alimente, sacoșe de cumpărături și recipiente din polistiren.
10. În medie, o persoană folosește un recipient de plastic timp de doar 12 minute înainte de a-l arunca. Doar aproximativ 9% din totalul deșeurilor plastice generate au fost reciclate până în prezent.
11. Plasticele pot să rămână în mediul înconjurător pentru sute sau chiar mii de ani, în funcție de tipul lor.
12. Plasticele pot afecta sănătatea umană prin intermediul substanțelor chimice precum bisfenolul A (BPA) și ftalații, care pot migra din plastic în alimente și băuturi.
13. Plasticul este cel mai frecvent material folosit pentru producerea de jucării. Aproximativ 90% din toate jucăriile din lume sunt făcute din plastic.
14. Plasticul poate afecta negativ sănătatea umană prin eliberarea de substanțe chimice toxice, cum ar fi bisfenol A (BPA), ftalați și stiren. Aceste substanțe pot perturba sistemul endocrin, cauza infertilitate, cancer și boli neurologice.
15. A existat o insulă artificială numită Spiral Island, construită din 250.000 de recipiente de plastic reciclate. Insula se afla în laguna Cancun din Mexic și avea o suprafață de 800 de metri pătrați. Insula avea o casă, un solar, un bar și o plajă. A fost distrusă în anul 2005 de uraganul Emily.
16. Industria automobilelor utilizează plastice pentru a reduce greutatea mașinilor, contribuind astfel la economisirea de combustibil.
17. Plasticul poate fi transformat în combustibil prin procese termochimice, cum ar fi piroliza sau gazificarea. Aceste procese presupun încălzirea plasticului la temperaturi ridicate în absența oxigenului pentru a produce gaze sau lichide combustibile.
18. Unele tipuri de mase plastice pot avea proprietăți antimicrobiene sau antiaderente, ceea ce le face potrivite pentru diverse aplicații, de la ustensile de bucătărie la echipamente medicale.
19. Există un tip de plastic numit polimeri cu memorie de formă (SMP) care își pot schimba forma în funcție de stimulii externi, cum ar fi temperatura, lumina sau câmpul magnetic. SMP-urile pot fi folosite pentru a crea materiale plastice inteligente, care pot avea aplicații în medicină, robotică sau textile.
20. Materialele plastice au fost utilizate în cadrul programelor spațiale pentru a proteja echipamentele împotriva temperaturilor extreme din spațiu.
Curiozităţi despre plastic: cum influenţează viaţa maritimă
21. Microplasticele, fragmente foarte mici de plastic, au fost găsite în cele mai îndepărtate și nepoluante regiuni ale lumii, inclusiv în ghețari și în adâncurile oceanelor.
22. Cel puțin 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an, afectând grav ecosistemele marine. Acest lucru echivalează cu aruncarea unui camion de gunoi plin cu plastic în mare la fiecare minut.
23. În anul 2020, un studiu a estimat că până în anul 2050, cantitatea de plastic din oceane ar putea depăși cantitatea de pești.
24. Peste 90% din păsările marine au fost găsite cu fragmente de plastic în stomac. Peste 5 trilioane de bucăți de plastic plutesc deja în oceanele noastre.
25. Marea insulă de gunoaie din Pacific (Great Pacific Garbage Patch) este o zonă de acumulare a deșeurilor de plastic și de alte materiale. A fost descoperită în anul 1997 și are 1.391.324 km², de șase ori cât suprafața României.
Curiozităţi despre plastic: cum ne afectează viaţa de zi cu zi
26. În anii 1950, popularitatea plasticului a crescut datorită promovării sale ca simbol al modernității și al consumului de masă.
27 Oamenii sunt expuși la microplastice prin intermediul apei potabile, a aerului inhalat și a alimentelor consumate.
28. Componentele plastice sunt prezente în dispozitive electronice, echipamente IT și tehnologie medicală. Acest lucru a dus la inovații rapide și la creșterea accesibilității la tehnologie.
29. Fabricile de mase plastice din întreaga lume folosesc în prezent circa 8% din petrolul global pentru produsele lor. Nu pare mult, dar în realitate e o cantitate imensă, care se așteaptă să crească până la 20% până în anul 2050.
30. Cercetătorii au lucrat la dezvoltarea de materiale plastice care au abilitatea de a se autovindeca. Acest tip de plastic conține componente speciale care îi permit să repare fisurile și zgârieturile în mod autonom, similar cu procesul de vindecare a pielii umane. Această inovație ar putea avea aplicații semnificative în industria manufacturieră și a construcțiilor.[sursa]
31. În anul 2011, chimiștii de la Institutul Elvețian de Tehnologie au creat cea mai mare moleculă sintetică din istorie, un polimer numit PG5, care are masa a 200 de milioane de atomi de hidrogen. Cercetătorii elvețieni cred că PG5 poate înmagazina substanțe medicamentoase în nenumăratele sale cute și, dacă este injectat în fluxul sanguin, poate inocula aceste substanțe în organism, exact acolo unde este nevoie de ele.
32. Plasticele au fost folosite în medicină şi pentru înlocuirea articulaţiilor, în dezvoltarea protezelor, și dispozitivelor medicale personalizate, permițând ameliorarea vieților multor persoane. De asemenea, mase plastice au fost folosite pentru a crea organe artificiale, cum ar fi inima, rinichii și plămânii, în tehnologii de transplantare.
33. Plasticul a fost folosit și în domeniul spațial, pentru a crea componente ușoare și durabile pentru echipamentele și navetele spațiale.
34. În anii 1960, a fost dezvoltat primul recipient de plastic pentru băuturi, ceea ce a schimbat radical modul în care consumăm lichide. În jurul lumii, aproape un milion de recipiente de plastic sunt vândute în fiecare minut.
35. În anul 1986, Coca-Cola a lansat prima sticlă PET, care a devenit ulterior unul dintre cele mai recunoscute recipiente din plastic din lume.
36. În anul 2021, mai mult de 90% din apă de la robinet din întreaga lume a fost testată pozitiv pentru conținut de microplastice.
37. Încălzirea alimentelor într-un recipient de plastic într-un cuptor cu microunde poate fi periculoasă, deoarece temperaturile ridicate pot provoca descompunerea plasticului și eliberarea de substanțe chimice în alimente. Aceste substanțe pot avea efecte negative asupra sănătății, cum ar fi perturbarea sistemului endocrin, infertilitate, cancer și boli neurologice. Pentru a reduce riscul de contaminare chimică a alimentelor, experții recomandă să se folosească recipiente din sticlă sau ceramică pentru încălzirea la cuptorul cu microunde.
Lupta împotriva maselor plastice
38. Există un tip de plastic numit polimeri fotodegradabili care se descompun sub acțiunea luminii solare. Polimerii fotodegradabili pot fi folosiți pentru a crea materiale plastice ecologice, care pot reduce cantitatea de deșeuri din plastic din mediul înconjurător.
39. Durează aproximativ 450 de ani pentru ca un recipient din plastic să se descompună în pământ. 90% dintre oameni spun că ar recicla mai mult dacă ar fi mai ușor.
40. Este nevoie de 75% mai puțină energie pentru a face un recipient din plastic din materiale reciclate comparativ cu utilizarea materialelor „virgine”. Reciclarea unei tone de recipiente din plastic economisește și 1,5 tone de carbon. O tonă echivalează aproximativ cu 25.000 de recipiente din plastic.
41. Până în anul 2022, au fost generate mai mult de 8,3 miliarde de tone de deșeuri din plastic. În jur de 9% din acestea au fost reciclate, 12% au fost incinerate și 79% s-au acumulat în gropi de gunoi sau în mediul înconjurător.
42. Unele tipuri de plastic pot fi transformate în materiale de construcție, cum ar fi plăci pentru podele sau pavaje. În China, există un oraș numit „Jiufen” în care străzile sunt pavate cu plăci de plastic reciclat.
43. În anul 2021, compania IKEA a anunțat că va renunța complet la utilizarea plasticelor de unică folosință în cadrul produselor sale până în 2024.
44. Există un tip de plastic numit bioplastic care este făcut din materiale naturale, cum ar fi amidonul din porumb, uleiul vegetal sau celuloza din plante. Bioplasticul este biodegradabil și compostabil și are un impact mai mic asupra mediului decât plasticul convențional.
45. Unele tipuri de plastic pot fi reciclate cu succes în textile, ceea ce duce la creșterea interesului pentru modă sustenabilă. Aceste materiale sunt utilizate în industria modei pentru a crea materiale durabile și ușoare, folosite în haine sportive sau de performanță.
46. Pentru a încuraja reciclarea, metroul din Beijing permite călătorilor să folosească recipiente de plastic ca formă de plată. La fel a făcut şi Germania cu sistemele de transport în comun, iar exemplul a fost urmat de mai multe ţări.
47. Kenya a introdus o interdicție a pungilor de plastic în anul 2017. Persoanele care produc, vând sau chiar folosesc pungi de plastic riscă să primească o amendă de aproximativ 35.000 de euro.
Natură vs. Plastic
48. Există o specie de ciuperci care se hrăneşte cu plastic. Aceasta se numește Pestalotiopsis microspora și a fost descoperită în anul 2011 de o echipă de cercetători de la Universitatea Yale, care au explorat pădurea tropicală din Ecuador. Ciuperca are capacitatea de a descompune poliuretanul, un tip de plastic foarte rezistent și greu de reciclat, care este folosit pentru fabricarea unor produse cum ar fi spume, adezivi, vopsele și fibre sintetice. Poate digera poliuretanul atât în condiții de aerobioză (cu oxigen), cât și de anaerobioză (fără oxigen), ceea ce o face potențial utilă pentru tratarea deșeurilor din plastic din medii diferite, inclusiv gropile de gunoi. Această ciupercă produce o enzimă numită esterază care desface legăturile chimice dintre moleculele de poliuretan și le transformă în substanțe mai simple, pe care le folosește ca sursă de energie și nutrienți.
49. Există o specie de vierme numit larva de molie de ceară care poate digera plasticul. Viermii produc o enzimă care descompune polietilena, un tip comun de plastic folosit pentru ambalaje. Oamenii de știință speră să folosească această enzimă pentru a crea noi metode de reciclare a plasticului.
50. Există o specie de bacterie numită Ideonella sakaiensis care poate descompune PET (tereftalat de polietilen), un alt tip comun de plastic folosit pentru sticle și fibre sintetice. Bacteria folosește două enzime pentru a desface legăturile chimice dintre moleculele de PET și a le transforma în substanțe mai simple.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
