Familia de’ Medici: ascensiunea şi decăderea celei mai influente familii din perioada Renaşterii

Noutăţi

Familia de’ Medici, cunoscută şi drept Casa de’ Medici, printr-o iscusită și în același timp crudă și nemiloasă tactică de intrigi, a deveni, dintr-o familie fără importanță, una dintre cele mai bogate și influente familii din Italia.

Începând cu anul 1434, odată cu ascensiunea la putere a lui Cosimo de Medici (sau Cosimo cel Bătrân), patronajul familiei pentru arte și științe umane a transformat Florența în leagănul Renașterii, renașterea științifică, artistică și culturală a Europei. Familia de’ Medici a produs patru papi (Leon al X-lea, Clement al VII-lea, Pius al IV-lea și Leon al XI-lea), iar genele lor au fost amestecate în multe dintre familiile regale ale Europei. Ultimul conducător de’ Medici a murit fără a avea un moștenitor de sex masculin în anul 1737, punând capăt dinastiei familiei după aproape trei secole.

Familia de’ Medici: ascensiunea

Povestea familiei de’ Medici a început în jurul secolului al XII-lea, când membrii familiei din satul toscan Cafaggiolo au emigrat la Florența. Prin bănci și comerț, familia de’ Medici a devenit una dintre cele mai importante familii din Florența.

Totuși, influența lor a scăzut până la sfârșitul secolului al XIV-lea, când Salvestro de Medici (pe atunci gonfaliere sau purtător de stindard al Florenței) a fost alungat din oraș în anul 1382 din cauza politicilor sale opresive și a fost forțat să trăiască în exil.[sursa]

familia de' medici
Familia de’ Medici

Cosimo de’ Medici

O altă ramură a familiei, descendentă din vărul îndepărtat al lui Salvestro, Giovanni di Bicci de Medici, a dat naștere marii dinastii de’ Medici. Cu acesta a început efectiv ascensiunea familiei, după ce a devenit bancherul papei și mijlocitor intre cartierul Albizzi și popor.

• CITEŞTE ŞI:  Victor Babeş, unul dintre cei mai renumiţi savanţi români din istorie

Conform relatărilor vremii, Giovanni, cunoscut pentru viclenia și inovația sa în afaceri, a început prin a oferi împrumuturi în Roma și a utilizat zestrea primită la căsătorie pentru a înființa o bancă privată în inima Florenței.

Datorită legăturilor strânse cu Biserica, banca de’ Medici a devenit cea mai importantă și respectată instituție bancară din Europa, gestionând finanțele familiilor regale și ale negustorilor. Influența sa a crescut atât de mult încât a emis propria monedă, florinul, care a fost rapid acceptat de comercianți și oameni de afaceri din întreaga regiune.

Fiul cel mare al lui Giovanni, Cosimo de’ Medici, a obţinut puterea politică în anul 1434 și a condus Florența ca monarh neîncoronat pentru tot restul vieții sale.

Cunoscut în istorie drept Cosimo cel Bătrân, acesta a dus o viață spartană, dar a fost un protector devotat al științelor umaniste, sprijinind artiști precum Lorenzo Ghiberti, Filippo Brunelleschi, Donatello și Fra Angelico. În timpul lui Cosimo, precum și al fiilor săi și în special al nepotului său Lorenzo de Medici, Renașterea italiană a înflorit, iar Florența a devenit centrul cultural al Europei.

Lorenzo de’ Medici

Lorenzo de’ Medici (1449-1492), cunoscut și sub numele de Lorenzo Magnificul, a fost poet și a sprijinit opera unor maeștri ai Renașterii precum Sandro Botticelli, Leonardo da Vinci și Michelangelo. Pe acesta din urmă, familia de’ Medici l-a însărcinat să finalizeze mormintele familiei lor din Florența.

După moartea prematură a lui Lorenzo, la vârsta de 43 de ani, fiul său cel mare, Piero, i-a succedat, dar a înfuriat curând publicul acceptând un tratat de pace nefavorabil cu Franța. După numai doi ani la putere, el a fost forțat să părăsească orașul în anul 1494 și a murit în exil.

• CITEŞTE ŞI:  Chang şi Eng Bunker, siamezii care au avut 21 de copii

În anul 1512, datorită în parte eforturilor fratelui mai mic al lui Piero, Giovanni (cardinal la acea vreme și viitorul Papă Leon al X-lea), familia de’ Medici a reușit să se întoarcă la Florența. Următorii ani au marcat punctul culminant al influenței familiei de’ Medici în Europa, Leon al X-lea călcând pe urmele umaniste ale tatălui său și dedicându-se patronajului artistic.

Caterina de' Medici
Caterina de’ Medici

Caterina de’ Medici

Fiul lui Piero, numit de asemenea Lorenzo, a recâștigat puterea în Florența, iar fiica sa, Caterina de’ Medici (1519-1589), a devenit regina Franței după ce s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea. Trei dintre cei patru fii ai săi vor conduce și ei Franța.

Caterina avea să devină cea mai puternică femeie din Europa şi una dintre cele mai influente femei ale Renaşterii, conducând Franţa vreme de 20 de ani.

La începutul anilor 1520, rămăseseră puțini descendenți ai lui Cosimo cel Bătrân. Giulio de Medici, fiul nelegitim al lui Giuliano, fratele lui Lorenzo Magnificul, a abdicat de la putere în anul 1523 pentru a deveni Papa Clement al VII-lea, iar scurta și brutala domnie a lui Alessandro (despre care se spune că ar fi chiar fiul nelegitim al lui Giulio) s-a încheiat cu asasinarea acestuia în anul 1537.

O nouă ramură de’ Medici a preluat puterea

În acest punct, descendenții fratelui lui Cosimo cel Bătrân au apărut pentru a lansa o nouă dinastie de’ Medici. Stră-strănepotul lui Lorenzo, Cosimo (1519-1574), a devenit duce de Florența în anul 1537, apoi Mare Duce de Toscana în anul 1569. Sub numele de Cosimo I, acesta a instaurat puterea absolută în regiune, iar descendenții săi au domnit ca mari duci până în anii 1700.

• CITEŞTE ŞI:  Care sunt şansele ca "asteroidul Zeul Haosului" să lovească Pământul, conform calculelor astronomilor

Fiul cel mare al lui Cosimo, Francisc, i-a succedat tatălui său, dar s-a dovedit a fi un conducător mai puțin eficient. Fiica sa, Maria, a devenit regină a Franței după ce s-a căsătorit cu Henric al IV-lea în anul 1600. Fiul ei a domnit sub numele de Ludovic al XIII-lea între anii 1610 și 1643. Fratele mai mic al lui Francisc, Ferdinand, care a devenit Mare Duce în anul 1587, a readus Toscana la stabilitate și prosperitate. De asemenea, a fondat Villa Medici la Roma și a adus multe opere de artă neprețuite la Florența.

Familia de’ Medici: declinul

În general, ultima linie de’ Medici a renunțat la simpatiile republicane ale generației anterioare și a instituit un regim mai autoritar, o schimbare care a dus la stabilitate în Florența și Toscana, dar a dus la declinul regiunii ca centru cultural.

După ce fiul lui Ferdinand, Cosimo al II-lea (care a sprijinit activitatea matematicianului, filosofului și astronomului Galileo Galilei), a murit în anul 1720, Florența și Toscana au suferit sub conducerea ineficientă a familiei de’ Medici.

Când ultimul mare duce de Medici, Gian Gastone, a murit fără moștenitor de sex masculin în anul 1737, dinastia familiei a murit odată cu el. Prin acordul puterilor europene (Austria, Franța, Anglia și Țările de Jos), controlul asupra Toscanei i-a revenit lui Francisc de Lorena, a cărui căsătorie cu moștenitoarea habsburgică (și mama Mariei Antoaneta) Maria Terezia a Austriei va da startul lungii domnii europene a familiei Habsburg-Lorena.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

gheorghe gruia

Gheorghe Gruia, cel mai bun handbalist român din istorie

0
Gheorghe Gruia Marinescu a fost a fost un handbalist român, dublu campion mondial cu echipa naţională a României, considerat a fi cel mai bun...
Ștefan cel Mare a fost înmormântat fără sicriu

Ștefan cel Mare a fost înmormântat fără sicriu, pe 13 bare de fier și...

0
După cum este bine cunoscut, mărețul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, fiul lui Bogdan al II-lea, considerat o personalitate marcantă a istoriei României,...
grigore vasiliu birlic

Grigore Vasiliu Birlic, un geniu al comediei româneşti

0
Grigore Vasiliu Birlic s-a născut la 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, judeţul Suceava, în familia unui negustor. Numele de naştere era Grigore Vasiliu, Birlic...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via