Fetele-canar | Povestea femeilor care au muncit până au murit

3 min


16
16 puncte

Cu aproximativ 20 de milioane de morţi şi tot cam atâţia răniţi, Primul Război Mondial a fost unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istoria omenirii. A fost un război total, în care au fost implicate toate sectoarele societăţii, de la bărbaţi, până la femei şi copii. Fetele-canar au fost un asemenea exemplu.

După izbucnirea Primului Război Mondial, majoriatea bărbaţilor s-au înrolat în armată, iar soţiile lor i-au înlocuit în posturile pe care ei le ocupau înainte în fabrici.[The Vintage News]

Până la mijlocul anului 1915, circa 750.000 de bărbaţi şi-au pierdut vieţile pe câmpul de luptă.

În acea perioadă, guvernul britanic lansase concepte ca ,,Serviciul Naţional” sau ,,Armata de Uscat a Femeilor”. Scopul era de a încuraja femeile să se alăture forţei de muncă.

Noile angajate primeau un salariu, care, în medie, ajungea să fie echivalentul a numai jumătate din sumele cu care fuseseră recompensaţi bărbaţii care munceau în uzine.

Pe de altă parte, se estimează că aproximativ 80% din totalul muniţiei folosite în timpul Marelui Război de armata birtanică a fost produs de femei. Acestea au produs circa 4.800.000 de puşti, 250.000 de mitraliere, 52.000 de piese de muniţie pentru avioane, 2.800 de proiectile pentru tancuri, 25.000 de piese de artilerie grea şi peste 170 de milioane de piese de muniţie. 

Muncitoarele erau cunoscute la acea vreme sub numele de ,,muniţioniste”. Sarcinele atribuite lor variau de la delicate la foarte grele. De exemplu, angajatele care manevrau substanţe chimice deosebit de periculoase nu purtau echipament de protecţie.

Fetele-canar şi aportul lor

Astfel, în timp, din cauza expunerii îndelungate la vaporii de acid sulfuric, pielea lor devenea galbenă. Părul lor se înverzea sau, în unele cazuri, cădea.

Din cauza acestor transformări prin care trecea corpul lor, angajatele fuseseră poreclite ,,fetele-canar”. 

În perioada Primului Război Mondial, în Regatul Unit, s-au înregistrat numeroase cazuri de copii care s-au născut având pielea de culoarea galbenă.

Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că mamele lor fuseseră angajate în fabricile de muniţie. Iniţial, medicii pediatri susţinuseră că aspectul neobişnuit al pielii copiilor va dispărea în timp. Dar acest lucru nu s-a întâmplat în niciunul dintre cazuri.

Pentru a stimula moralul angajatelor, directorii fabricilor organizau competiţii sportive, la care participau nu doar angajaţii din uzinele producătoare de muniţie, dar şi cei din alte întreprinderi industriale.

Victime pe câmpul muncii

Deşi ar părea ciudat, muncitoarele nu se temeau de faptul că pielea lor devenea galbenă sau de faptul că urmau să dea naştere unor copii cu probleme.

Mai tare le era teamă de riscul producerii unor explozii în interiorul uzinelor.

Cel mai grav accident de acest tip s-a produs în anul 1918, în fabrica de muniţie din Chilwell. Atunci, peste 130 de oameni şi-au pierdut viaţa. 

Se estimează că, în fiecare săptămână, în uzinele producătoare de armament mureau, în medie, câte două femei.

Multe dintre angajate nu tolerau condiţiile inumade muncă şi îşi părăseau posturile.

Altele lucrau până în momentul în care organismul lor ceda definitiv.


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

16
16 puncte
Lisa Roman

0 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide