Hypatia din Alexandria, filozoafa ucisă din cauza ideilor sale contrare misticismului

3 min


13
13 puncte

Hypatia din Alexandria a fost o matematiciană, filozoafă și astronomă renumită în perioada târzie a Antichității. S-a născut și a trăit în Alexandria, Egipt, care, la acea vreme, era un centru important al învățăturii și culturii greco-romane. Hypatia este considerată prima femeie matematiciană despre care se știe cu certitudine și a fost o figură proeminentă în comunitatea intelectuală a Alexandriei.

Hypatia s-a născut în jurul anului 360, în Alexandria. Tatăl său, Theon din Alexandria, a fost un matematician și astronom respectat, care a avut o influență semnificativă asupra educației și intereselor Hypatiei. Acesta a introdus-o în domeniul matematicii și astronomiei și s-a asigurat că fiica sa primește o educație temeinică în aceste domenii, precum și în filozofie.

Hypatia a devenit cunoscută pentru lucrările sale în matematică și filozofie. Deși multe dintre scrierile ei nu au supraviețuit până în prezent, se știe că a lucrat la comentarii și îmbunătățiri ale lucrărilor unor matematicieni importanți precum Diofant, Apolonius și Ptolemeu. De asemenea, se crede că a contribuit la dezvoltarea astrolabului, un instrument astronomic utilizat pentru măsurarea poziției stelelor și planetelor.

hypatia din alexandria
Rachel Weisz în rolul Hypatiei, în filmul Agora (2009)

Ideologia dezvoltată de Hypatia din Alexandria

Hypatia din Alexandria a fost o adeptă a neoplatonismului, o școală filozofică care a evoluat în perioada târzie a Antichității. Neoplatonismul a încercat să sintetizeze și să dezvolte în continuare ideile lui Platon și ale altor filozofi greci precum Aristotel și Plotin. Această școală de gândire a fost influenţată și de elemente ale misticismului, precum și de filozofiile estice.

Neoplatonismul pune un accent deosebit pe ideea că lumea materială este doar o reflexie imperfectă a unei realități superioare, spirituale și imateriale. Acest nivel superior al realității este adesea numit „Lumea ideilor” sau „Teoria formelor”. În acest context, scopul vieții omenești este acela de a se îndrepta spre această realitate superioară prin intermediul cunoașterii, contemplării și purificării spirituale.

Citeşte şi:  Câtă apă există pe Pământ? Cât la sută din suprafaţa Pământului este acoperită de apă

În calitate de neoplatonistă, Hypatia a considerat că matematica și filozofia au un rol central în căutarea înțelepciunii și în atingerea realității superioare. Ea a predat aceste discipline în Alexandria și a încurajat studenții să exploreze și să dezvolte propriile lor idei. Deşi era păgână într-un oraș unde creștinismul devenea din ce în ce mai dominant, Hypatia a încercat să păstreze relaţii de prietenie cu creştinii, evreii şi celelalte grupuri religioase. Dar toleranța și deschiderea Hypatiei față de diversitate au dus în cele din urmă la moartea ei tragică.[sursa]

Represiunea creştină şi moartea brutală suferită de Hypatia

Din păcate, Hypatia a devenit victima unor tensiuni politice și religioase din Alexandria, care au avut loc în luna martie a anului 415.

Ciric, episcopul creștin al Alexandriei, și Oreste, prefectul roman al orașului, aveau neînțelegeri și conflicte care au escaladat într-o confruntare deschisă între creștinii locali și administrația romană. Hypatia, având o relație apropiată cu Oreste, a fost percepută ca o amenințare și ca o influență negativă asupra prefectului roman de către grupările creștine extremiste.

Moartea ei a fost rezultatul unei acțiuni violente coordonate de către un grup de creștini, conduși de un lector numit Petru. Aceștia au atacat-o pe străzile Alexandriei, au târât-o până la o biserică și au torturat-o brutal. În cele din urmă, agresorii au ucis-o, sfârtecându-i corpul și arzând rămășițele ei.

Moartea Hypatiei a fost un șoc pentru comunitatea intelectuală din Alexandria și din întreaga lume a Antichității târzii. Ea a fost percepută ca un martir al învățăturii și toleranței, iar moartea sa a marcat un punct de cotitură în istoria Alexandriei. Orașul, care fusese un centru al învățăturii și culturii greco-romane, a început să scadă în importanță, iar conflictele religioase și politice au continuat să se intensifice.

Citeşte şi:  Cel mai mare mister al Bisericii Catolice. Papesa Ioana, femeia care a devenit Papă la Vatican, dându-se bărbat

Moartea Hypatiei a rămas în istorie ca un simbol al opresiunii și al intoleranței față de libera exprimare a ideilor și de diversitatea culturală și religioasă. Ea este adesea amintită ca o figură emblematică a curajului și înțelepciunii în fața adversității și violenței.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

13
13 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide