Lanţul Baltic – 2 milioane de oameni şi-au dat mâinile împotriva comunismului

3 min


7
7 puncte

Lanţul Baltic, cunoscut şi ca Lanţul Libertăţii, reprezintă un protest anticomunist paşnic, sub forma unui lanţ uman, la realizarea căruia au participat circa 2 milioane de oameni.

Protestul a avut loc pe 23 august 1989 şi s-a desfăşurat pe o lungime de peste 600 de kilometri, străbătând teritoriul a trei state, respectiv Estonia, Letonia şi Lituania. Oamenii au fost împinşi de dorinţa comună de a-şi obţine independenţa şi de a scăpa de influenţa comunistă.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe 23 august 1939, a fost semnat pactul de neagresiune Ribbentrop-Molotov. Prin acest pact, cele două ţări îşi împărţeau Europa de Est, Ţările Baltice intrând sub sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică a negat existența protocolului secret al pactului amintit, deși el a fost publicat pe scară largă de cercetătorii occidentali după ce a ieșit la iveală în timpul Proceselor de la Nürnberg.

De asemenea, propaganda comunistă a susținut și că Țările Baltice nu au fost ocupate și că toate trei aderaseră voluntar la Uniune. Evident, adevărul era cu totul altul.

La 50 de ani de la semnarea pactului, locuitorii celor trei state au cerut să se facă public secretul protocoalelor şi doreau independenţa teritoriului baltic. Tensiunile dintre sovietici şi Ţările Baltice erau din ce în ce mai pronunţate. 

lanţul baltic

Lanţul Baltic, protestul care a unit 2 milioane de oameni şi trei ţări

Mișcările pro-independență au emis o declarație comună adresată lumii și Comunității Europene. Protestatarii au condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, denumindu-l act criminal, și au cerut declararea pactului ca „nul și neavenit”.

Nu se ştie exact cine a propus acest mod de protest, însă ideea s-a propagat cu repeziciune, dincolo de faptul că nu existau mijloacele de comunicare disponibile în prezent. Organizatorii evenimentului au desenat o hartă, pentru ca lanţul să fie neîntrerupt. Unele fabrici au dat muncitorilor zi liberă pentru a participa la eveniment, în timp ce altele le-au finanţat şi transportul. În Estonia s-a dat liber în toată ţara.

• CITEŞTE ŞI:  O nouă teorie susţine că extratereștrii ar putea fi extrem de inteligenți, dar incapabili să contacteze lumea exterioară: Lumile acvariu

De asemenea, la posturile de radio s-au realizat emisiuni speciale care promovau evenimentul.

Lanțul Baltic a legat cele trei capitale baltice: Vilnius, Riga și Tallinn. El pornea din Vilnius, de-a lungul șoselei A2 prin Ukmergė spre Panevėžys și apoi de-a lungul Via Baltica prin Pasvalys, Bauska, Riga, Ainaži, Pärnu până la Tallinn.

Demonstranții și-au dat mâinile timp de 15 minute la ora 19:00 ora locală.

La realizarea lanţului uman au participat, cu aproximaţie, 1.000.000 de lituanieni, 700.000 de estonieni şi 400.000 de letoni, conform Reuters. Acţiuni de susţienere a protestatarilor au avut loc în Berlin, Moscova, Leningrad, Toronto, Tbilisi, dar şi în alte părţi ale lumii.

Imaginile video realizate din avion și elicopter arată o linie aproape continuă de oameni prin zona rurală.

Răspunsul sovieticilor

Sovieticii au răspuns în stilul caracteristic. În data de 26 august 1989, în primele 19 minute ale emisiunii Vremea, care era principalul program de știri de la televiziunea sovietică, s-a citit o declarație a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Acest mesaj era formulat ca un avertisment pe un ton grav față de „grupările naționaliste extremiste” care aveau scopuri „antisocialiste și antisovietice”.

„Lucrurile au mers prea departe. Există o amenințare gravă pentru soarta popoarelor baltice. Oamenii trebuie să știe în ce prăpastie sunt împinși de liderii lor naționaliști. Dacă își vor îndeplini scopurile, consecințele potențiale ar putea fi catastrofice pentru aceste popoare. S-ar putea pune sub semnul întrebării însăși existența lor.” – fragment din mesajul CC-PCUS.

• CITEŞTE ŞI:  Cine a distrus Biblioteca din Alexandria: trei teorii despre distrugerea unui centru cultural al antichităţii

În cele din urmă, Lanţul Baltic a avut efectul scontat.

Cele trei state şi-au obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică. Astfel, Lituania şi-a declarat independenţa pe 11 martie 1990, Letonia pe 4 mai 1990, iar Estonia pe 20 august 1991.

În prezent, cele trei state au un nivel de trai ridicat, evoluând extrem de bine departe de influenţa comunistă.

Urmăriţi în materialul video de mai jos imagini din timpul realizării Lanţului Baltic


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

7
7 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via