Olga din Kiev – a distrus un popor pentru a răzbuna moartea soţului său

7 min


23
23 puncte

Nu se cunoaşte cu exactitate data naşterii sale, însă Olga din Kiev s-a născut undeva între 890-925 d.Hr., în apropiere de Pskov, mai precis în satul Vibuțca, în prezent pe teritoriul Rusiei.

Olga era de origine vikingă şi de aceea i se mai spune şi Helga, în slavona bisericească.

Cu toate că nepotul ei, Vladimir I, a convertit întreaga națiune rusă la creștinism, datorită eforturilor sale de a răspândi creștinismul în Rusia Kieveană, Olga este venerată ca o sfântă în Biserica Ortodoxă cu epitetul „Întocmai cu Apostolii”. Olga este sărbătorită în data de 11 iulie.

Olga era strănepoata lui Gostomislu, care a condus regiunea Novgorod înaintea cnejilor Rusiei. La îndrumarea lui, Ruric şi fraţii săi au fost aduşi din centrul Europei, Ruric ajungând conducătorul Rusiei şi întemeietorul dinastiei Rurik.

Într-o zi, pe când traversa fluviul Pskov, Olga l-a întâlnit pe tânarul prinț Igor, fiul lui Ruric, care s-a îndrăgostit de ea.

După moartea tatălui său, Igor a fost sub tutela lui Oleg. Acesta a fost un prinț vareg, apropiat al lui Ruric. El a fost cel care a consolidat puterea în regiune, cucerind triburile vecine și înființând o capitală la Kiev.

Această federație tribală liberă a devenit cunoscută sub numele de Rusia Kieveană, un teritoriu care acoperă ceea ce sunt acum părți din Rusia, Ucraina și Belarus.

Stânga: Olga privind trupul soţului său

Moartea lui Igor

Auzind că Igor s-a îndrăgostit nebuneşte de o fată, Oleg a făcut tot posibilul şi a găsit-o pe Olga, pe care a adus-o la Kiev.

Igor şi Olga s-au căsătorit, având un fiu în anul 942, pe nume Sviatoslav.

După moartea lui Oleg, Igor a rămăs la conducerea Rusiei. Încă de la începutul domniei a avut războaie mari cu popoarele din jur. Unul dintre aceste popoare erau drevlenii.

Drevlenii erau un trib învecinat, cu care Rusia Kieveană avea o relație complexă. Drevlenii s-au alăturat Rusiei Kievene în campaniile militare împotriva Imperiului Bizantin și au plătit tribut predecesorilor lui Igor.

Au încetat să plătească tribut după moartea lui Oleg și au dat în schimb bani unui comandant local.

În anul 945, Igor a pornit spre capitala acestora, Iskorosten (cunoscută astăzi drept Korosten, aflându-se în nordul Ucrainei de astăzi). Dorea să le impună cu forţa plata tributului către Rusia Kievene.

Având de înfruntat armata mai mare a lui Igor, drevlenii s-au răzgândit și au plătit în cele din urmă tributul. Igor pornise către casă împreună cu armata sa, însă pe drum s-a răzgândit. Considera că poporului său i se cuvine un tribut mai mare.

Astfel, Igor a revenit la căpetenia drevlenilor, de această dată cu trupe mai puține, cerând un tribut mai mare.

La sosirea pe teritoriul lor, drevlenii l-au ucis pe Igor. Potrivit cronicarului bizantin Leo Diaconul, moartea lui Igor a fost un act groaznic de tortură, prin care a fost „capturat, legat de trunchiuri de copaci și sfâșiat în două”.

Olga din Kiev urcă pe tron în numele fiului său

După moartea lui Igor de mâna drevlenilor, Olga și-a asumat tronul pentru că fiul ei avea trei ani și era prea tânăr pentru a conduce.

Drevlenii, încurajați de reușita lor de a-l prinde și ucide pe rege, au trimis un mesaj Olgăi, propunându-i să se căsătorească cu cel care l-a ucis pe Igor, prințul Mal.

Douăzeci de negociatori drevleni au fost trimiși la Kiev, pentru a transmite mesajul regelui lor și să o convingă pe Olga.

Negociatorii au ajuns la curtea ei și i-au spus Olgăi de ce se aflau la Kiev. Aceştia veniseră să raporteze că i-au ucis soțul. Mai mult, au transmis că Olga ar trebui să se căsătorească cu prințul lor, Mal.

„Propunerea voastră îmi face plăcere. Într-adevăr, soțul meu nu se mai poate ridica din morți. Dar vreau să vă cinstesc mâine, în prezența poporului meu. Întoarceți-vă acum la barca voastră și rămâneți acolo cu un aer de aroganță. Voi trimite mâine după voi și veți spune: «Nu vom călări pe cai și nici nu vom merge pe jos, vom merge cu barca noastră». Și veți fi transportaţi în barca voastră.”, aceasta a fost replica Olgăi la propunerea drevlenilor.[sursa]

Răzbunarea Olgăi pentru uciderea soţului său

Când drevlenii s-au întors a doua zi, au așteptat în afara curții Olga pentru a primi onoarea pe care le-a promis-o.

Când au repetat cuvintele pe care au fost învățați să le spună, oamenii din Kiev s-au ridicat, ducându-i pe drevleni în barca lor.

Ambasadorii credeau că aceasta este o mare onoare, ca și cum ar fi fost purtați într-un palanchin.

În schimb, oamenii Olgăi i-au adus într-o curte unde au fost aruncați în șanț, pe care Olga îl ordonase să fie săpat cu o zi înainte și au fost îngropați de vii. Atunci Olga s-a aplecat pentru a-i urmări în timp ce erau îngropați și a întrebat „dacă consideră că această onoare este pe gustul lor”.

Olga le-a trimis apoi drevlenilor un mesaj că ar trebui să trimită „bărbații lor [cei mai] distinși la Kiev, pentru ca ea să accepte să meargă la Prințul lor cu toată cinstea cuvenită”.[sursa]

Drevlenii, care nu știau ce s-a întâmplat cu primii lor trimiși, au strâns o altă echipă de ambasadori, care erau „cei mai buni bărbați care au guvernat țara lor, Dereva”.

Când au ajuns, Olga le-a poruncit oamenilor ei să le facă o baie și i-a invitat pe bărbați să apară în fața ei după ce au făcut baie. Când drevlenii au intrat în baie, Olga le-a dat foc de la ușă, astfel încât toți ambasadorii au ars până la moarte.

Pregătirea asediului

Un nou mesaj a fost trimis către drevleni încă dinainte ca a doua echipă de ambasadori să ajungă la Kiev. Olga i-a înştiinţat că intenţionează să meargă pe teritoriul lor, pentru a se căsători cu prinţul drevlenilor. Însă le-a spus că doreşte ca mai întâi să-i facă o pomenire primului ei soţ, fapt pentru care aceştia trebuiau să pregătească mâncare şi băutură.

Când Olga din Kiev și un grup mic de însoțitori au ajuns la mormântul lui Igor, ea a plâns într-adevăr și a ținut o sărbătoare funerară.

Drevlenii li s-au alăturat și au început să bea foarte mult. Atunci când drevlenii s-au îmbătat, Olga le-a ordonat oamenilor săi să-i ucidă. Se spune că circa 5.000 de drevleni au fost ucişi în acea noapte.[sursa]

Ulterior, Olga s-a întors la Kiev pentru a pregăti o armată care să ucidă restul supraviețuitorilor.

Lupta dintre oastea Olgăi şi cea a drevlenilor a durat peste un an, însă nu s-a putut stabili un învingător. Astfel, Olga a apelat la un truc, transmiţându-le că are gânduri paşnice.

„De ce continuați să vă opuneți? Toate orașele voastre s-au predat și s-au supus tributului, astfel încât locuitorii își cultivă acum câmpurile și pământurile lor în pace. Dar vreți mai degrabă să vă înfometați, decât să plătiți tributul.”, le-a transmis Olga drevlenilor.

Distrugerea Derevei

Drevlenii au răspuns că se vor supune tributului. Totuşi, se temeau că aceasta încă intenţiona să răzbune moartea soţului său. Olga din Kiev le-a răspuns că uciderea mesagerilor, precum și evenimentele din noaptea sărbătorii au fost suficiente pentru ea.

Apoi le-a cerut „trei porumbei … și trei vrăbii din fiecare casă”. Drevlenii s-au bucurat de ideea ridicării asediului pentru un preț atât de mic și au făcut așa cum le-a cerut ea.

Olga și-a instruit apoi armata să pună câte o bucată de sulf legată cu bucăți mici de pânză pe fiecare pasăre. La căderea nopții, Olga le-a spus soldaților să le dea foc și să dea drumul păsărilor. Acestea s-au întors la cuiburile lor în oraș, ceea ce a dus la incendierea totală a orașului.

„Nu a fost nicio casă care să nu fie arsă deoarece a fost imposibil să se stingă flăcările, pentru că toate casele au luat foc în același timp”.[sursa]

În timp ce oamenii fugeau din orașul în flăcări, Olga le-a ordonat soldaților să-i prindă. Unii au fost ucişi, în timp ce alţii au fost făcuţi sclavi pentru supușii ei.

Totuşi, nu i-a izgonit pe toţi. Olga a decis ca unii dintre drevleni să rămână pe pământurile lor, ca să plătească tribut în continuare.

Olga din Kiev a devenit sfântă a Bisericii Ortodoxe

Olga a rămas conducător regent al Rusiei Kievene cu sprijinul armatei și al poporului ei.

Munca sa a ajutat la centralizarea stăpânirii statului prin centre comerciale, denumite pogosti. Aceste centre au avut un rol important în unificarea etnică și culturală a națiunii ruse. De asemenea, posturile sale de frontieră au dus la o primă stabilire a limitelor naționale ale regatului.

Totuşi, aportul său cel mai important a fost în zona credinţei.

În anul 955, Olga a întreprins o călătorie la Constantinopol, unde a fost primită cu fast de împăratul Constantin VII Porfirogenetul. Aici a primit Botezul de la Patriarhul Polieuct, sub numele de Elena.

La întoarcerea sa în Rusia, Olga a străbătut țara pentru a răspândi credința în Hristos. Deşi nu a reuşit să-i convingă pe mulţi, printre care se afla şi fiul său, Sviatoslav, Olga nu a renunţat.

În momentul morții sale, părea că încercarea Olgăi de a face din țara sa un teritoriu creștin a fost un eșec. Cu toate acestea, misiunea de creștinizare a Olgăi a fost dusă la bun sfârșit de către nepotul ei, Vladimir I. Acesta a adoptat oficial creștinismul în anul 988.

În anul 1547, la aproape 600 de ani de la moartea sa din 11 iulie 969, Biserica Ortodoxă Rusă a canonizat-o pe Olga, numind-o sfântă. În Ucraina, oamenii vorbesc la adresa ei cu onorificul Isapóstolos, adică „Întocmai cu Apostolii”.


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

23
23 puncte

0 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide