10 lucruri fascinante şi mai puţin cunoscute despre Titanic

9 min


7
7 puncte

RMS Titanic era cel mai mare pachebot din lume atunci când a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia cu destinația New York, în data de 10 aprilie 1912.

Titanic fost mai mult decât un simplu vas de pasageri. A fost un simbol al progresului tehnologic şi al luxului, precum și o oportunitate pentru îndeplinirea visului american, oferind o posibilitate nemaiîntâlnită de a ajunge peste ocean. A fost o navă care a promis să lege două continente și să le ofere oamenilor şansa unui nou început. Dar a fost și o navă care a sfidat natura și destinul, care a ignorat avertismentele și care a plătit un preț uriaș pentru acest lucru.

Titanic a fost o navă care a scris istorie cu sângele celor peste 1.500 de suflete care au pierit în apele înghețate ale Atlanticului în noaptea de 14-15 aprilie 1912. La patru zile de la plecarea din Southampton, în data de 14 aprilie 1912, la ora 23:40, măreţul vas s-a ciocnit de un aisberg, scufundându-se la ora 2:20 în dimineața următoare. Aproximativ 700 de supraviețuitori au fost salvați de nava RMS Carpathia, care a sosit la locul accidentului la câteva ore după scufundarea Titanicului.

10 curiozităţi despre Titanic, cel mai celebru vas din istorie

#1. Detalii tehnice ale RMS Titanic

Titanicul a fost o capodoperă a ingineriei și tehnologiei pentru timpul său și conținea mai multe inovații și caracteristici tehnice impresionante.

Vasul avea o lungime totală de aproape 270 de metri, o lăţime de 28 de metri şi o înălţime de 53 de metri incluzând coşurile. Era împărțit în 16 compartimente etanșe, concepute pentru a proteja nava în caz de avarii. Inițial s-a crezut că aceste compartimente fac Titanicul „de nescufundat”, fapt care s-a dovedit a fi neadevărat. În ciuda scufundării, această inovație tehnologică a fost revoluționară pentru vremea respectivă și a contribuit la dezvoltarea ulterioară a navelor.

Titanicul era echipat cu un sistem avansat de telegrafie Marconi, care permitea comunicarea cu alte nave și stații terestre. Acest sistem a fost crucial în transmiterea semnalelor de ajutor și în coordonarea eforturilor de salvare.

RMS Titanic folosea un sistem complex de propulsie care combina două motoare cu aburi cu patru cilindri de expansiune triplă și o turbină cu aburi Parsons de joasă presiune. Aceste motoare alimentau trei elice: două exterioare cu trei palete și una centrală cu patru palete.

De asemenea, Titanicul avea un sistem de iluminare electrică avansat. Aproximativ 10.000 de becuri iluminau interiorul și exteriorul navei. Acest sistem era susținut de patru generatoare cu aburi, care furnizau energia necesară pentru întreaga navă.

Mai mult, vasul avea şi trei lifturi electrice pentru pasageri, ceea ce era un lux pentru vremea respectivă. Aceste lifturi erau folosite pentru a transporta pasagerii între diferite niveluri ale navei.

titanic
RMS Titanic

#2. Filmul pierdut

Filmul „Saved from the Titanic” a fost un scurtmetraj mut realizat în anul 1912, la doar 29 de zile după scufundarea Titanicului. Acesta este cunoscut ca fiind primul film care a abordat tragedia scufundării vasului și, de asemenea, ca unul dintre primele filme inspirate de un eveniment din viaţa reală.

Protagonista filmului, Dorothy Gibson, a fost o actriță și scenaristă americană care, în mod remarcabil, a fost și una dintre supraviețuitoarele tragediei. Filmul prezenta povestea sa de supraviețuire, dar a încercat să ofere și o reprezentare dramatică a evenimentelor care au avut loc în acea noapte fatidică. Dorothy Gibson a fost implicată atât în scrierea scenariului, cât și în interpretarea rolului principal. Astfel, a oferit o perspectivă unică și autentică asupra evenimentelor.

Din păcate, toate copiile acestui film s-au pierdut într-un incendiu la studioul Éclair din New Jersey, care a avut loc în anul 1914. Cu toate acestea, există câteva fotografii rămase din film, precum și descrieri ale conținutului său în articolele de ziar din acea perioadă.

Citeşte şi:  Fascinantele turnuri de porumbei antice: o metodă ingenioasă de a obţine îngrăşământ

În ciuda faptului că filmul nu mai există într-o formă vizionabilă, „Saved from the Titanic” rămâne o parte importantă a istoriei cinematografiei timpurii și a modului în care au fost reprezentate evenimentele reale în film. Acesta a marcat începutul unei serii lungi de filme și documentare despre scufundarea Titanicului, culminând cu celebrul film din anul 1997, regizat de James Cameron, cu Leonardo diCaprio şi Kate Winslet în rolurile principale.

#3. Meniurile de pe Titanic

Titanicul avea o echipă de 60 de bucătari și 40 de persoane care se ocupau de servirea meselor. Aceștia erau responsabili pentru prepararea și servirea meselor pentru cei peste 2.200 de pasageri și membri ai echipajului.

Meniurile erau diferite în funcție de clasa de călătorie în care se aflau pasagerii. Nava avea o gamă largă de opțiuni culinare pentru a satisface gusturile diverse ale pasagerilor săi. Mâncarea rerpezenta un aspect esențial al experienței de călătorie, iar meniurile reflectau atât prestigiul navei, cât și diferențele sociale între clasele de călătorie.

  1. Clasa întâi: Meniul de la clasa întâi era sofisticat, rafinat și de lux. Pasagerii se bucurau de ingrediente de înaltă calitate și de preparate complexe, servite într-un cadru elegant. Mesele erau servite în Sala de Mese a Clasei Întâi, unde pasagerii erau așezați la mese luxoase, cu tacâmuri de argint și porțelan fin. Experiența culinară de la clasa I era una opulentă, cu un serviciu atent și un meniu bogat, care includea o selecție largă de feluri de mâncare, deserturi și băuturi fine.
  2. Clasa a doua: Meniul din clasa a doua era de o calitate bună, oferind o selecție de preparate mai puțin elaborate decât în prima clasă, dar totuși gustoase și satisfăcătoare. Mesele erau servite în sala de mese a clasei a doua, într-un cadru mai simplu, dar încă plăcut și confortabil. Experiența culinară în clasa a doua era una agreabilă și respectabilă, cu o varietate de opțiuni de mâncare și deserturi.
  3. Clasa a treia: Meniul pentru pasagerii din clasa a treia era simplu, dar hrănitor și accesibil. Mesele erau servite într-un cadru informal, cu bănci și mese lungi unde pasagerii puteau interacționa și socializa în timp ce mâncau. Experiența culinară în clasa a treia era una practică și comunitară, cu preparate care puneau accentul pe sațietate și valoare nutritivă, în loc să impresioneze prin rafinament sau prezentare.

Într-un mod bizar, în seara scufundării, pasagerii de la clasa I au avut parte de un meniu special. Acesta conţinea 10 feluri de mâncare, care includea delicatese precum stridii, file de calcan și friptură cu sos Chateaubriand. Parcă a fost o cină de adio, premergătoare dezastrului care urma să se întâmple.

#4. Câinele erou de pe Titanic

Una dintre poveştile care au circulat după scufundarea Titanicului este cea a unui câine care ar fi salvat vieţile mai multor pasageri.

Acest câine era un ciobănesc englezesc numit Rigel, care aparținea celui de-al doilea ofițer Charles Lightoller. Povestea spune că Rigel ar fi sărit în apă după stăpânul său și ar fi înotat până la vasul de salvare Carpathia, unde ar fi lătrat pentru a atrage atenția asupra unei bărci cu supraviețuitori care se afla în pericol de a fi lovită. Astfel, Rigel ar fi salvat 40 de vieți omenești.

Cu toate acestea, autenticitatea acestei povești este pusă sub semnul întrebării, deoarece nu există dovezi solide sau înregistrări istorice care să confirme rolul câinelui în salvarea pasagerilor.

Citeşte şi:  George Emil Palade, primul român care a primit un Premiu Nobel: "cel mai bun biolog celular din istorie"

#5. Încălzire şi ventilaţie

Titanicul era dotat cu un sistem de încălzire centrală care distribuia căldura în cabine și spații comune prin intermediul unui sistem de țevi și radiatoare. Acesta era un lux pentru vremea respectivă.

Titanicul avea şi un sistem de ventilație eficient. Acesta permitea circulația aerului proaspăt și menținea o temperatură confortabilă în toate zonele navei.

De asemenea, Titanicul avea băi cu apă caldă și rece, telefoane interne și sistem de alarmă împotriva incendiilor. Mai mult, a fost primul vas transatlantic dotat cu o piscină. Aceasta era situată pe puntea F și era disponibilă pentru pasagerii din clasa întâi. Aceste facilități au contribuit la reputația sa de lux și confort.

#6. Camerele de lux de pe Titanic

Camerele de lux de pe Titanic erau destinate pasagerilor de la clasa I și ofereau o experiență de neegalat în ceea ce privește confortul, eleganța și stilul. Aceste camere de lux erau, de fapt, apartamente private, alcătuite dintr-un dormitor, un salon, o sală de mese și un hol privat. Aceste apartamente erau situate pe punţile B și C, în partea din față a navei.

Printre cele mai impresionante și luxoase camere de pe Titanic se numărau cele două apartamente „parlamentare”. Acestea erau denumite astfel pentru că erau concepute să imite camerele de la Palatul Westminster. Erau formate dintr-un dormitor luxos, un salon spațios, o sală de mese și un hol privat, toate decorate în stilul diferitelor epoci istorice.

În plus, existau și suite de lux, formate dintr-un dormitor mare și un salon, decorate în diverse stiluri. Unele dintre aceste suite aveau și o verandă privată.

Camerele de lux erau dotate cu mobilier de calitate superioară, tapițerii și decorațiuni somptuoase. De asemenea, erau dotate şi cu facilități moderne pentru acea vreme, cum ar fi iluminatul electric și încălzirea centralizată.

Serviciul în aceste camere de lux era la fel de impresionant ca și designul lor. Pasagerii beneficiau de servicii personalizate de la personalul de cabină și aveau acces la facilitățile exclusiviste ale primei clase, precum restaurantul à la carte, cafeneaua Parisian și salonul de fumători.

#7. Avertismente despre gheţari

În timpul călătoriei sale, Titanicul a primit mai multe avertismente despre ghețari de la alte nave care navigau în zona Atlanticului de Nord. Aceste avertismente au fost transmise către Titanic prin intermediul sistemului de telegrafie Marconi de la bord.

În ziua scufundării, Titanicul a primit un număr de avertismente despre ghețari care se aflau în ruta sa de navigație. Unele dintre aceste avertismente au inclus informații despre poziția și mișcarea ghețarilor, alertând astfel echipajul despre pericolul iminent.

Cu toate acestea, din cauza unei serii de neînțelegeri și prioritizări greșite ale mesajelor, unele dintre aceste avertismente nu au ajuns la puntea de comandă sau nu au fost luate în considerare în mod corespunzător. În seara de 14 aprilie, Titanicul continua să se deplaseze cu o viteză de aproximativ 22 de noduri (circa 41 km/h), iar echipajul nu a reușit să detecteze și să evite aisbergul în timp util.

#8. Japonezul de pe Titanic

Masabumi Hosono a fost un supraviețuitor japonez de pe Titanic și singurul pasager japonez la bordul navei.

Hosono era un funcționar guvernamental care studiase sistemele feroviare în Rusia și Marea Britanie. În noaptea scufundării, japonezul se afla în clasa a doua și a reușit să se urce în barca de salvare nr. 10, devenind astfel unul dintre cei aproximativ 700 de supraviețuitori ai tragediei.

Citeşte şi:  Legea care interzicea femeilor să poarte pantaloni a fost în vigoare timp de 200 de ani

După întoarcerea în Japonia, Hosono a fost criticat în mass-media și a fost considerat un laș pentru că s-a urcat în barca de salvare în loc să lase loc femeilor și copiilor. Această stigmatizare i-a afectat cariera și reputația pentru tot restul vieții sale.

#9. Un roman care a prezis scufundarea Titanicului

Romanul care a prezis în mod straniu scufundarea Titanicului se numeşte „Futility, or the Wreck of the Titan” (în română: „Inutilitatea sau Naufragiul Titanului, scris de către Morgan Robertson și publicat în anul 1898, cu 14 ani înainte de tragedia Titanicului.

Cartea prezintă povestea unei nave numite „Titan”, care se scufundă în Atlanticul de Nord după ce se ciocnește de un aisberg. Autorul şi-a imaginat un vapor de linie de proporții gigantice pentru acea epocă. Avea 243 metri lungime, mai puţin decât urma să aibă Titanicul în realitate.

Vaporul era considerat de nescufundat de către proprietari, datorită compartimentelor sale etanșe numeroase, la fel ca Titanicul. Vasul Titan a fost lansat cu viteză maximă în Atlanticul de Nord.

Luxul și puterea navei erau, de asemenea, de neegalat, iar proprietarii săi plănuiau să atingă un nou record de viteză între New York și Liverpool. În timpul călătoriei sale, pe întuneric, nava a lovit un aisberg la tribord. Nava nu era echipată cu bărci suficiente, iar multe victime şi-au găsit sfârşitul în apele îngheţate ale Atlanticului.

După scufundarea reală a Titanicului, multă lume a început să observe o serie de coincidențe tulburătoare. Există numeroase puncte comune între cele două nave, iar cea mai mare o reprezintă numele (Titan-Titanic). Amândouă au fost cele mai mari nave ale timpului lor şi ambele au fost lansate în luna ​​aprilie. De asemenea, amândouă navele s-au ciocnit cu un aisberg la tribord şi ambele erau echipate cu un număr insuficient de bărci de salvare pentru salvarea tuturor naufragiaților.[sursa]

Bineînţeles, există și câteva diferențe notabile între cele două povești. Dar asemănările dintre ficțiunea lui Robertson și evenimentele reale ale Titanicului au dus la crearea unor teorii ale conspirației.

#10. Ultima supraviețuitoare de pe Titanic

Ultima supraviețuitoare de pe Titanic a fost Millvina Dean. Aceasta s-a născut în data de 2 februarie 1912, şi avea doar 2 luni în momentul scufundării Titanicului. Era cel mai tânăr pasager de la bordul navei. Împreună cu părinţii și fratele ei, Millvina călătorea la clasa a treia, îndreptându-se către SUA, acolo unde tatăl ei spera să construiască o viață nouă pentru familie.

În noaptea tragediei, Millvina, mama ei și fratele ei au fost plasați în barca de salvare nr. 10 și au fost printre puținii norocoși care au supraviețuit. Tatăl ei, însă, nu a reușit să se salveze și a murit în naufragiu. După scufundarea Titanicului, Millvina și familia ei s-au întors în Anglia.

Millvina a trăit o viață discretă și nu a realizat legătura pe care o avea cu Titanicul până la vârsta de 8 ani. De-a lungul anilor, a participat la evenimente și adunări legate de Titanic, devenind o figură cunoscută printre entuziaștii și istoricii navei.

Millvina Dean a murit în data de 31 mai 2009, la vârsta de 97 de ani, într-un azil de bătrâni din Southampton, Anglia. Odată cu moartea ei, s-a încheiat ultima legătură directă cu pasagerii care au fost la bordul Titanicului.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

7
7 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide