10 moduri în care Albert Einstein a influenţat omenirea prin descoperirile sale geniale

5 min


5
5 puncte

Albert Einstein este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria recentă a omenirii. A fost o personalitate marcantă, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi prin prisma acţiunilor sale civice.

A luptat pentru egalitatea de şanse, pentru pacea în lume şi pentru drepturile civile ale cetăţenilor. Dar Einstein a avut un impact profund asupra omenirii în special prin descoperirile și teoriile sale științifice, revoluţionând fizica modernă și schimbând modul în care înțelegem în prezent universul și realitatea în care trăim.[sursa]

10 descoperiri prin care Albert Einstein a influenţat omenirea

#1. Albert Einstein şi teoriile relativităţii

Einstein a elaborat două teorii ale relativității, una specială și una generală, care au redus la tacere fizica clasică a lui Isaac Newton și au arătat că spațiul și timpul sunt interconectate și se curbează sub influența materiei și energiei.

Teoria relativității speciale, publicată în anul 1905, a stabilit că nimic nu poate depăși viteza luminii și că masa și energia sunt echivalente, după formula celebră E=mc2.

Teoria relativității generale, publicată în anul 1915, a explicat gravitația ca o proprietate geometrică a spațiu-timpului și a prezis fenomene precum dilatarea timpului, contracția spațiului, devierea luminii și unde gravitaționale. Teoriile lui Einstein au avut implicații profunde pentru cosmologie, astronomie, fizică nucleară și tehnologie.

albert einstein

#2. Mecanica cuantică

Albert Einstein a fost unul dintre pionierii mecanicii cuantice, ramura fizicii care descrie comportamentul particulelor subatomice. În anul 1905, fizicianul a propus că lumina este formată din particule discrete numite fotoni, care au proprietăți duale de undă și de corp. Acest lucru a deschis calea pentru dezvoltarea fizicii atomice și nucleare.

Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1921 pentru contribuțiile sale la mecanica cuantică. Cu toate acestea, el nu era de acord cu unele aspecte ale mecanicii cuantice, cum ar fi principiul incertitudinii și interpretarea probabilistică a realității. El credea că există o teorie mai completă care să explice natura fundamentală a lucrurilor.

#3. Albert Einstein şi laserele

Einstein a prevăzut posibilitatea existenței laserelor în 1917, când a studiat efectul fotoelectric și emisia stimulată de radiație. El a arătat că dacă un atom este excitat de un foton, el poate emite doi fotoni identici cu același nivel de energie și direcție. Acest proces poate duce la o amplificare coerentă a luminii, ceea ce este principiul de bază al laserelor. 

• CITEŞTE ŞI:  100 de curiozităţi despre China, una dintre marile civilizaţii din istoria omenirii

Laserele au fost realizate experimental în anii 1950 și 1960 și au devenit instrumente indispensabile în multe domenii, cum ar fi medicina, comunicațiile, industria, cercetarea științifică și divertismentul.

#4. Albert Einstein şi descoperirea găurilor negre

Einstein a fost primul care a sugerat existența găurilor negre în anul 1916, când a aplicat teoria relativității generale la stelele colapsate. Fizicianul a arătat că o stea suficient de masivă poate avea o gravitație atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa din ea.

Acest lucru înseamnă că steaua devine invizibilă pentru un observator extern și formează o gaură neagră. Einstein a fost de asemenea interesat de ideea de găuri de vierme, scurtături ipotetice ale spațiu-timpului care ar putea conecta două regiuni îndepărtate ale universului sau chiar două universuri diferite.

Fizicianul a încercat să găsească soluții matematice pentru existența acestor fenomene bizare, dar nu le-a găsit. Găurile negre și găurile de vierme au devenit subiecte populare în știința ficțiune și în cercetarea teoretică.

#5. Universul în expansiune

Einstein a avut un rol important în dezvoltarea cosmologiei moderne, știința care studiază originea, structura și evoluția universului. În anul 1917, el a aplicat teoria relativității generale la întregul univers și a obținut o soluție care arăta că universul nu este static, ci se extinde sau se contractă. Acest lucru era în contradicție cu viziunea dominantă a timpului, care presupunea că universul este etern și neschimbat.

Einstein a introdus o constantă cosmologică în ecuațiile sale pentru a forța soluția să fie statică, dar mai târziu a regretat acest pas, numindu-l cea mai mare greșeală a sa.

În anul 1929, astronomul Edwin Hubble a confirmat experimental că universul se extinde, ceea ce a dus la teoria Big Bang, care descrie originea universului dintr-un punct singular de densitate infinită. Einstein a recunoscut valoarea observațiilor lui Hubble și a renunțat la constanta cosmologică.

• CITEŞTE ŞI:  Asasinarea lui Iulius Cezar, un eveniment care a dus la căderea Republicii Romane

#6. Efectul fotoelectric

Einstein a explicat efectul fotoelectric în 1905, când a arătat că lumina poate fi considerată ca o colecție de particule discrete numite fotoni, care pot elibera electroni din suprafața unui metal atunci când lovesc metalul. Acest lucru a fost o dovadă importantă pentru teoria cuantică a luminii și i-a adus lui Einstein Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1921. 

Efectul fotoelectric are multe aplicații practice, cum ar fi celulele solare, fotodiodi, fotomultiplicatori și camere fotoelectronice.

#7. Condensatul Bose-Einstein

Einstein a prezis existența condensatului Bose-Einstein în anul 1924, când a aplicat statistica cuantică la un gaz de atomi identici cu spin întreg. Fizicianul a arătat că la temperaturi foarte scăzute, atomii se comportă ca un singur sistem cuantic și formează o stare specială de materie numită condensat Bose-Einstein. În această stare, atomii își pierd identitatea individuală și se comportă ca un superatom. 

Condensatul Bose-Einstein a fost realizat experimental în anul 1995 și este folosit pentru studierea fenomenelor cuantice macroscopice, cum ar fi superfluiditatea și superconductivitatea.

#8. Frigiderul lui Albert Einstein

Albert Einstein a inventat un tip de frigider în anul 1926, împreună cu inventatorul și studentul său Leo Szilard. Frigiderul lui Einstein folosea un ciclu termic bazat pe amoniac, apă și butan și nu avea piese în mișcare, ceea ce îl făcea mai sigur și mai silențios decât frigiderele convenționale.

Frigiderul lui Einstein era destinat să fie o alternativă ecologică și economică la frigiderele electrice sau cu gaze, care erau periculoase și ineficiente. Frigiderul lui Einstein nu a fost produs comercial, dar a fost brevetat în mai multe țări. În anul 2008, la 80 de ani de la gândirea prototipului, un grup de cercetători de la Universitatea Oxford a reconstruit un prototip al acestui frigider și l-a testat cu succes.

#9. Albert Einstein şi bomba atomică

Einstein nu a fost implicat direct în crearea bombei atomice, dar ecuația sa E=mc2 a fost esențială pentru înțelegerea procesului de fisiune nucleară, care stă la baza bombei.

• CITEŞTE ŞI:  A fost împăratul Nero vinovat pentru incendierea Romei?

În anul 1939, Einstein a scris o scrisoare faimosă către președintele american Franklin D. Roosevelt, în care îl avertiza de posibilitatea ca Germania nazistă să dezvolte arme nucleare și l-a îndemnat să sprijine cercetarea americană în acest domeniu. Scrisoarea lui Einstein este considerată un factor decisiv pentru inițierea Proiectului Manhattan, programul secret care a produs prima bombă atomică din lume. Einstein nu a fost informat despre proiect și nu a avut niciun rol în el.

După ce Statele Unite au aruncat bombe atomice asupra Japoniei în anul 1945, Einstein s-a declarat pacifist și s-a alăturat mișcării pentru controlul armelor nucleare. Fizicianul a regretat rolul său indirect în crearea bombei atomice și a spus: „Dacă aș fi știut că germanii nu vor reuși să producă o bombă atomică, nu aș fi ridicat un deget.”

#10. Unde gravitaționale

Albert Einstein a prezis existența undelor gravitaționale în anul 1916, ca o consecință a teoriei relativității generale. Marele fizician a arătat că orice obiect care se mișcă prin spațiu-timp produce unde care se propagă cu viteza luminii și distorsionează spațiul-timpul din jurul lor. Cu cât obiectele sunt mai masive și mai rapide, cu atât undele sunt mai puternice.

Einstein credea că undele gravitaționale sunt prea slabe pentru a fi detectate vreodată experimental, dar el s-a înșelat. În anul 2015, LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) a anunțat prima observare directă a undelor gravitaționale produse de coliziunea a două găuri negre. Acest lucru a fost o confirmare spectaculoasă a teoriei lui Einstein și o realizare istorică pentru fizică. Undele gravitaționale oferă o nouă modalitate de explorare a universului și de testare a legilor fizicii în condiții extreme.

Albert Einstein a fost un savant extraordinar care a contribuit la dezvoltarea multor domenii ale științei și tehnologiei, până în zilele noastre. Însă marele fizician nu a influenţat omenirea doar prin descoperirile sale științifice, ci şi prin gândirea sa filosofică și umanistă.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

5
5 puncte
Miruna P.

Miruna este absolventă a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Este profesor de istorie şi pasionată de tot ce ţine de cultura nordică.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via