Alexandrina de la Cozia, eroina uitată, care l-a salvat pe Vlad Ţepeş

2 min


14
14 puncte

În istoria noastră sunt puţine menţiuni despre Alexandrina de la Cozia, o eroină născută în Jiblea, jud. Vâlcea.

Despre aceasta se spune că a fost unul dintrei cei mai buni militari şi căpitani de oşti în timpul lui Vlad Ţepeş.

Alexandrina a rămas orfană la doar 16 ani, iar de atunci a trebuit să se descurce singură.

alexandrina de la cozia

A scăpat cu viaţă după ce oamenii lui Basarab Laiotă, sprijiniţi de turci, au distrus din temelii Călimăneştiul.

Fata s-a adăpostit la Mănăstirea Cozia, dar a luat o decizie crucială.

În final, hotărârea aceasta o va impune în istorie ca figură emblematică.

Alexandrina de la Cozia i-a salvat viaţa lui Vlad Ţepeş

După ajungerea pe tron a lui Vlad Ţepeş, din anul 1448 Alexandrina a îmbrăcat haine bărbăteşti şi a intrat în armata domnitorului.

Fata a participat la mai multe lupte şi a intrat în atenţia lui Vlad Ţepeş atunci când a reuşit să-i salveze acestuia viaţa chiar pe câmpul de luptă.

Se spune că Vlad Ţepeş a chemat-o imediat la curte.

Considerând-o bărbat, a întrebat-o ce moşie doreşte pentru faptele ei de vitejie.

Alexandrina şi-a dat atunci jos coiful, lăsându-şi părul să-i curgă peste umeri şi i-a spus domnitorului povestea sa.

Şocul celor de la curte a fost de neimaginat, dar Vlad nu a dat înapoi.

A numit-o căpitan de oaste şi a decis ca Alexandrina să se căsătorească cu fiul său. Era clar că dorea să o lase în fruntea ţării.

Alexandrina de la Cozia a participat la multe lupte, iar turcii şi rivalii basarabeni îi ştiau de frică şi unelteau să o ucidă.

Din păcate, după asasinarea lui Vlad Ţepeş, Alexandrina a fost şi ea luată prizonier.

A fost violată şi ucisă apoi cu sălbăticie, însă legenda ei a fost făcută cunoscută datorită faptelor vitejeşti de care a dat dovadă în timpul vieţii.

Poetul paşoptist Dimitrie Bolintineanu a fost impresionat de povestea Alexnadrinei şi i-a închinat acesteia o poezie.

Fata de la Cozia

de Dimitrie Bolintineanu

Trâmbiţa răsună sus pe coasta verde;
Armia lui Ţepeş printre brazi se pierde.
– „Iată! strig vitejii, mândrul căpitan
Ce-a ucis cu mâna-i paşa musulman!”

Domnul îl sărută şi cu bucurie:
– „Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau soţie?
Dacă vrei avere, da-ţi-voi cât vei vrea;
Dacă vrei soţie, da-ţi-voi fata mea!”

– „Doamne! nu voi aur, nici onori deşarte:
N-am venit în lupte sa-mi trag aşa parte;
Plângerile ţării braţul mi-a-narmat;
Pentru-a ei scăpare astăzi m-am luptat.
Iar de este vorba să-mi dai soţioară,
Află că eu însumi sunt o fetişoară!”

La aceste vorbe junele frumos
Coiful îşi aruncă, păru-i cade-undos.
Toată adunarea vede cu răpire
O fetiţă dulce ca o fericire.
Domnul se răpeste de mândreţea ei.
– „Care din boierii-mi vrei bărbat să iei?”

– ” Doamne, zise fata, vrei să fiu soţie
Unui din ostaşii care-mi place mie?
Toţi sunt bravi la luptă, nu ma îndoiesc;
Însă pe-al meu mire voi să îl iubesc.

„Domnul fiu s-aruncă l-ale ei picioare
Şi cu o vorbire dulce rugătoare:
– „Fii a mea domniţă şi îţi jur pe cer
Pentru tine-n lume să trăiesc, să pier!”

La aceste vorbe tânăra fecioară
Rumenind la faţă ca o rozişoară:
– „Dacă vei iubirea-mi să o dobândeşti,
Pentru ţară, doamne, să mori, să trăieşti!”


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

14
14 puncte

2 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  1. Prima poza apartine unei anglo-saxone, lady Godiva, sotia lui Leofric, conte al Merciei. Ea a calarit goala ca semn de protest pentru darile uriase impuse de sotul ei. Tabloul este pictat de John Collier in 1897.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide