Vlad Ţepeş, cunoscut şi ca Vlad al III-lea, Vlad Drăculea sau pur şi simplu Dracula, de către străini, a domnit în Ţara Românească în trei rânduri, în anii 1448, 1456-1462 și 1476.
A devenit unul dintre cele mai cunoscute personaje româneşti în afara graniţelor ţării, în special după popularizarea personajului Dracula, creat de scriitorul Bram Stocker.
Conform legendei, Vlad Ţepeş s-ar fi născut în orasul Sighişoara, în Transilvania, în anul 1431. A fost fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. Tatăl său, Vlad Dracul, a fost cavaler în Ordinul Dragonului, ordin cavaleresc din Estul Europei care avea ca scop oprirea extinderii Imperiului Otoman.
De asemenea, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii este o rudă foarte îndepărtată a lui Vlad Ţepeş. Claudia Rhedey din Sângeorgiu de Pădure, Mureş, o descendentă a lui Vlad Ţepeş, a fost stră-stră-bunica lui Charles. Nepoata acesteia Mary de Teck, a fost, ca soţie a regelui George al V-lea, regină a Marii Britanii, dar şi bunică a fostei regine, Elisabeta a II-a.[sursa]
10 curiozităţi despre Vlad Ţepeş
#1. Familia lui Vlad Ţepeş
Domnitorul a fost căsătorit de trei ori. Mai întâi cu o nobilă din Transilvania, pe nume Cneajna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi și apoi cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin.
A avut cinci copii, patru băieți și o fată. Radu și Vlad din prima căsătorie, Mihail și Mihnea cel Rău din a doua și Zaleska din a treia căsătorie. Se pare că Radu s-a stabilit în Moldova și a pus bazele ramurii moldovenești a neamului Drăculeștilor.
Mai există o legendă conform căreia Vlad a avut o lungă poveste de dragoste cu o săsoaică din Brașov, pe nume Katarina. Aceasta ar fi fost fiica unui țesător. Relația lor ar fi durat 20 de ani și ar fi dus la nașterea a 5 copii, deși n-au fost căsătoriți niciodată.
#2. Ordinul Dragonului
Tatăl său, Vlad Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonului. Acest ordin poate fi comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni.
Ordinul Dragonului era o societate militaro-religioasă, ale cărei baze au fost puse în anul 1387 de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și de cea de-a doua soție a sa, Barbara Cillei.
Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărarea creștinismului și cruciada contra turcilor otomani. Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui Vlad Țepeș era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat în Ordinului Dragonului în anul 1431, la Nürnberg, de către Sigismund de Luxemburg.
Blazonul Ordinului Dragonului reprezenta un dragon şi o cruce, semnul creştinătăţii. Vlad Dracul a purtat acest simbol peste tot, pe steaguri, monede şi sigilii.
#3. Dracula
Fiind un personaj controversat şi cu un nume parcă predestinat, Vlad a devenit un personaj preferat de iubitorii stilului horror.
Voievodul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului său, Dracula, apărut în anul 1897.
De atunci, Dracula şi Transilvania, tărâmul care adăposteşte misteriosul castel plin cu fantome şi vampiri undeva în mijlocul pădurilor întunecoase, a devenit subiectul a peste 750 de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului irlandez.
Există multe legende pe această temă. Una dintre ele spune ca transformarea lui Vlad Ţepes în Contele Dracula, însetat de sânge, se datorează faptului că, potrivit obiceiului din acea vreme, învingătorul unei lupte îşi potolea setea bând sângele celor învinşi.
#4. Renumele lui Vlad Ţepeş
Porecla de „Țepeș” i s-a atribuit domnitorului de pe urma execuțiilor frecvente prin tragere în țeapă pe care le ordona. Chiar turcii îl numeau Kazıklı Bey, adică Prințul Țepeș. Acest nume a fost menționat pentru prima oară într-o cronică valahă din anul 1550 și s-a păstrat în istoria românilor.
Cunocut pentru intoleranţa şi cruzimea sa, Vlad era în acelasi timp respectat de supuşii săi pentru campaniile de luptă împotriva turcilor. Era respectat atât ca luptător, cât şi ca voievod ce nu tolera nedreptatea.
De asemenea, în timpul domniei lui a ridicat şi câteva mănăstiri. A fost un erou adulat, dar si temut de poporul lui. Armata sultanului Mahomed al-II-lea, venită să cucerească Ţara Românească, a avut parte de o primire macabră. Înaintând spre Târgovişte, oştenii armatei turceşti au fost îngroziţi de priveliştea oferită de Ţepeş. Case arse, câmpii pârjolite şi fântâni cu apă otravită au fost elementele care au i-au câştigat teama şi respectul adversarilor.
Totul a culminat însă cu imaginea de lângă zidurile cetăţii unde se adăpostise Vlad Ţepes. Acolo se afla o imensă pădure de cadavre. Cuprinşi de frică şi îngroziţi de mirosul celor 20.000 de cadavre ale prizonierilor turci înfipţi în ţepe, însuşi Mahomed s-a retras recunoscând victoria voievodului.
#5. Pedeapsa pentru trădare
Legendele vremii spun că Vlad Ţepeş a trăit în prizonierat la turci o vreme. La întoarcerea în ţară a aflat că tatăl său, Vlad Dracul, a fost trădat şi a sfârşit într-un mod groaznic, fiind îngropat de viu.
Pentru că a considerat că mulţi dintre boieri au contribuit la trădarea acestuia, fără să ştie însă cine, voievodul a decis uciderea a sute de oameni. Pe mulţi i-a atras în palatul său, invitându-i la ospeţe. La finalul petrecerilor, însă, soldaţii lui Dracula îi ucideau.
#6. Fântâna cu cana de aur
Pentru români, Vlad Ţepeş reprezintă un etalon al corectitudinii, rămânând drept voievodul în timpul căruia puteai bea apă din fântâna Cetăţii Târgovişte, cu un pocal din aur masiv, fără ca cineva să-l fure.
Vlad Ţepeş era foarte sigur de eficienţa măsurilor sale împotriva hoţilor. Astfel, ar fi dat poruncă să fie aşezată o cupă mare de aur lângă o fântână vestită din Târgovişte, ca oricine să poată bea cu ea. Nimeni nu a îndrăznit să fure acel pocal, deşi mii de oameni sărmani locuiau în acele vremuri în oraş.
O altă legendă spune că într-o zi, Vlad Țepeș a dorit să testeze onestitatea unui boier. Astfel, i-a sustrat o pungă cu 100 de bani de aur. Ulterior, boierul ar fi venit la Vlad, scandalizat că în Sfatul Țării cineva i-a furat o pungă cu 200 de bani de aur.
Vlad i-ar fi dat mânios punga înapoi, după care l-a tras în țeapă pe boier, pentru minciună și lăcomie.
#7. Tactica pământului pârjolit şi Atacul de Noapte
La data de 4 iunie 1462, sultanul Mehmed al II-lea, căruia i se spunea Cuceritorul, a trecut Dunărea în fruntea unei armate numeroase, încercând să ajungă în capitala Târgoviște.
Vlad, spre a-i îngreuna înaintarea, a dat foc la terenuri, a otrăvit fântânile şi a trimis oamenii și animalele în munți. Aceasta este cunoscută în istorie drept „tactica pământului pârjolit”.
În plus, oamenii lui Vlad au deviat câteva râuri mai mici pentru a crea terenuri mlăștinoase și a pus tot felul de capcane, precum gropi acoperite cu crengi și frunze.
Mai mult, Vlad Ţepeş a trimis în rândul turcilor oameni bolnavi de tuberculoză, sifilis, ciumă sau lepră, pentru a infecta cât mai mulți soldați inamici. De-a lungul înaintării anevoioase a armatei turcești, în timpul căreia otomanii nu găseau apă sau hrană, Vlad i-a atacat sporadic de mai multe ori.
La 17 iunie 1462, Vlad, pe la miezul nopţii, a intrat cu câteva mii de soldați în tabăra turcă. Folosind goarne și făclii, oştenii au creat panică între turci, le-au dat foc la corturi și au omorât, se pare, peste 15.000 de soldați. Se spune că Vlad însuși a vrut să dea foc cortului sultanului, dar l-a confundat cu cortul unui mare vizir.
#8. Exilul
În acelaşi an 1462, Vlad Ţepeş a fost arestat la ordinul lui Matei Corvin şi a fost trimis în exil la Vişegrad, lângă Buda, în Ungaria, pentru o perioadă de 12 ani, fiind acuzat de trădare.
Vlad Ţepes avea o bună libertate de mişcare în timpul şederii sale în Ungaria, după cum arată unii istorici.
„I s-a cedat o casă în Pesta, primea subsidii, iar după 1474 documentele ne arată că avea în proprietate o casă la Pécs.”, conform cercetătoarei Maria Roşu.
Alte legende vorbesc despre întemniţarea sa, într-un mod sumbru: „vâna şoareci şi punea să i se cumpere păsări la târg, pe aceste animale satisfăcându-şi pofta de a chinui.”, scriau autorii legendelor slave.
#9. Cerşetori şi bolnavi
Se spune că Vlad Ţepeş nu era tocmai cel mai sufletist om. Chiar dimpotrivă. Era de părere că cei mai puţin norocoşi, precum cerșetorii, bolnavii sau oamenii fără casă erau, de fapt, niște hoți care profită de mila oamenilor.
Drept urmare, într-o bună zi, a strâns cât de mulți a putut și i-a dus în cetatea Târgoviștei, într-o sală, unde i-a ospătat regește și i-a servit cu cele mai bune vinuri. Când masa s-a încheiat, Vlad ar fi încuiat sala și i-ar fi dat foc, nelăsând pe nimeni în viață.
#10. Moartea lui Vlad Ţepeş
Vlad a fost recunoscut ca domn al Țării Românești pentru a treia oară în anul 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476.
După tăiere, capul a fost trimis, într-un vas cu miere, la curtea sultanului Mahomed al II-lea. Acesta l-ar fi înfipt într-o țeapă, ca răzbunare pentru zecile de mii de turci uciși de valah în acest fel. Corpul său, însă, nu se știe unde-a fost îngropat.
În anii 1931-1932, arheologul Dinu Rosetti, la solicitarea Academiei Române, a cercetat Mănăstirea Snagov pentru a descoperi trupul lui Vlad Ţepeş.
Au fost descoperite doar câteva morminte jefuite în interiorul mănăstirii. Legendele locale spun că trupul lui Vlad ar fi fost înmormântat chiar la intrarea în mănăstire.
Nedând crezare acestei legende, cercetătorul a săpat şi a scos la iveală un mormânt aflat chiar în faţa altarului. Mormântul era însă gol. Continuând să sape, a găsit un altar păgân, cu oase ale unor animale sacrificate.
Arheologul a decis să dea o şansă legendei şi a început să cerceteze locul de la intrarea în mănăstire. Acolo a fost găsit un mormânt care nu fusese jefuit şi care aparţinea, se pare, unui nobil. Hainele care învăluiau cadavrul arătau că erau ale unui om înstărit.
Totuşi, scheletul avea şi cap şi, aşa cum am arătat mai sus, este un lucru cert că Vlad a fost decapitat.
Aşadar, nu se ştie exact unde a fost înmormântat Dracula.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
