Cum s-a născut Universul din nimic? Aceasta este una dintre marile întrebări ale omenirii, la care nici cei mai pricepuţi savanţi din istorie nu au putut oferi un răspuns concludent.
Originea Universului și fenomenul spectaculos al Big Bang-ului rămân subiecte fascinante și provocatoare în domeniul cosmologiei. În lumina cercetărilor și ipotezelor actuale, există speculații și teorii care încearcă să exploreze posibilitatea ca Big Bang-ul să fi avut o origine aparent paradoxală – din nimic.
Ce înseamnă „nimic”
Înainte de a explora cum a putut să apară Big Bang-ul din nimic, este esențial să definim ce înseamnă “nimic” în contextul cosmologic. În fizica clasică, “nimic” ar putea fi descris ca absența materiei și a energiei. Totuși, în fizica cuantică, chiar și cel mai gol spațiu este plin de fluctuații cuantice și particule virtuale care apar și dispar continuu. Aceste fluctuații pot fi considerate ca o formă de “ceva” chiar și în absența materiei și energiei tradiționale.
Aşadar, teoria cuantică aduce o perspectivă surprinzătoare asupra naturii „nimicului”. La scară foarte mică, fluctuaţiile cuantice pot conduce la apariția spontană a particulelor și anti-particulelor, sugerând că conceptul de „nimic” ar putea fi mult mai complex decât ne putem imagina.[sursa]
Cum s-a născut Universul
Dacă ne propunem să explicăm originea materiei stabile alcătuite din atomi sau molecule, cu siguranță nu existau astfel de materii în momentul Big Bang-ului. Şi nici în sutele de mii de ani care au urmat. De fapt, avem o înțelegere destul de detaliată a modului în care s-au format primii atomi din particule mai simple, odată ce condițiile s-au răcit suficient de mult pentru ca materia complexă să fie stabilă, și a modului în care acești atomi au fuzionat ulterior în elemente mai grele în interiorul stelelor. Dar această înțelegere nu răspunde la întrebarea dacă ceva a apărut din nimic.
În acest moment, ne aflăm pe tărâmul fizicii speculative, deoarece cercetătorii nu pot produce suficientă energie în experimentele actuale pentru a cerceta genul de procese care se desfășurau în acel moment. Însă o ipoteză plauzibilă este aceea că lumea fizică era alcătuită dintr-o supă de particule elementare cu durată de viață scurtă – inclusiv quarcuri, elementele constitutive ale protonilor și neutronilor. Existau atât materie, cât și „antimaterie” în cantități aproximativ egale: fiecare tip de particulă de materie, cum ar fi quarcul, are un companion „imagine în oglindă” de antimaterie, care este aproape identic cu el însuși, diferind doar într-un singur aspect.
Cu toate acestea, materia și antimateria se anihilează într-o străfulgerare de energie atunci când se întâlnesc, ceea ce înseamnă că aceste particule au fost create și distruse în mod constant.
Dar cum au ajuns aceste particule să existe în primul rând? Teoria cuantică a câmpurilor ne spune că până și vidul, care ar trebui să corespundă unui spațiu-timp gol, este plin de activitate fizică sub formă de fluctuații de energie. Acest lucru poate părea mai degrabă o ciudățenie matematică decât fizică reală, dar astfel de particule au fost observate în nenumărate experimente.
Pentru a răspunde cu adevărat la întrebarea cum s-a născut Universul din nimic, ar trebui să explicăm starea cuantică a întregului Univers la începutul epocii Planck, o eră care a avut loc după 10-43 secunde de la Big Bang. În acest moment, spațiul și timpul erau supuse fluctuațiilor cuantice.
Toate încercările de a răspunde la această întrebare sunt extrem de speculative. Unele dintre ele apelează la forțe supranaturale şi sugerează un Creator al Universului. Alte explicații candidate rămân în domeniul fizicii, cum ar fi teoria multiversului, care presupune existența unui număr infinit de universuri paralele sau modele ciclice ale Universului, care se naște, moare și renaște din nou. Aceste universuri ar putea fi create prin colapsul găurilor negre sau prin alte procese cosmice care transcend înțelegerea noastră actuală.
Componenta filosofică a întrebării
Pe lângă dificultățile științifice, există și provocări filosofice semnificative asociate cu conceptul de a face ceva din „nimic”. Cum poate să apară materie, energie, spațiu și timp dintr-o stare de non-existență totală? Filosofii și cosmologii au încercat de-a lungul timpului să ofere explicaţii la această întrebare, iar răspunsurile pot ajuta la conturarea unei viziuni mai complete asupra naturii Universului nostru.
Într-o perspectivă mai amplă, unele teorii sugerează că conceptele noastre tradiționale despre „nimic” și „existență” ar putea fi prea limitate pentru a înțelege adevărata natură a Universului. Ar putea fi necesar să ne revizuim fundamental convingerile asupra realității pentru a găsi răspunsuri la astfel de întrebări existențiale profunde.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
