Capătul universului: are universul un sfârşit sau se întinde la infinit?

4 min


8
8 puncte

Universul este totalitatea spațiului și timpului și a tuturor formelor de energie și materie care există în el. Dar ce se află la capătul universului? Dacă există un capăt, cum arată el și ce se află dincolo de el? Acestea sunt întrebări care îi fascinează nu doar pe oamenii simpli, curioşi de ceea ce s-ar putea afla la capătul universului, ci şi pe cosmologi, oamenii de știință care studiază originea, structura și evoluția universului.

Forma universului

În primul rând, trebuie să avem în vedere faptul că universul este extrem de mare, aproape dincolo de înţelegerea umană, iar tot ceea ce vom prezenta în acest articol se bazează pe teorii şi calcule ştiinţifice.

Pentru a înțelege dacă universul are un capăt, trebuie să știm mai întâi ce formă are el. Forma universului este determinată de densitatea sa medie și de rata sa de expansiune. Densitatea este cantitatea de materie și energie dintr-un anumit volum de spațiu, iar rata de expansiune este viteza cu care spațiul se extinde.

capătul universului

Există trei posibilități principale pentru forma Universului:

  • Universul ar putea fi plat, adică densitatea sa este exact egală cu valoarea critică necesară pentru ca expansiunea sa să continue la infinit. În acest caz, universul nu are nici un capăt, ci este infinit de mare și de vechi.
  • Universul ar putea fi deschis, adică densitatea sa este mai mică decât valoarea critică. În acest caz, universul se extinde mai repede decât viteza luminii și devine tot mai diluat. Universul nu are nici un capăt, dar are un început în timp: Big Bang-ul.
  • Universul ar putea fi închis, adică densitatea sa este mai mare decât valoarea critică. În acest caz, universul se extinde mai încet decât viteza luminii și se va contracta în cele din urmă într-un Big Crunch. Universul are atât un început, cât și un sfârșit în timp, dar nu are nici un capăt în spațiu. El este finit, dar fără margini, ca suprafața unei sfere.[sursa]
capătul universului
Geometria universului | Sursă foto: nasa.gov

Capătul universului: există o margine externă?

Dacă universul este infinit, atunci nu are nici o margine externă. Dar dacă este finit, atunci, în mod logic, ar trebui să aibă un capăt. Dar cum arată capătul Universului? Există ceva dincolo?

Citeşte şi:  Lanţul Baltic - 2 milioane de oameni şi-au dat mâinile împotriva comunismului

Pentru a răspunde la aceste întrebări, trebuie să facem o distincție între universul observabil și universul total. Universul observabil este regiunea sferică a universului care cuprinde toată materia și energia care poate fi observată de pe Pământ sau de către telescoapele spațiale și sondele de explorare. Universul total este întregul univers, indiferent dacă poate fi observat sau nu.

Universul observabil are o rază de aproximativ 46,5 miliarde de ani-lumină și un diametru de aproximativ 93 miliarde de ani-lumină. Vorbim despre un univers circular, pentru că din punctul observatorului, se poate observa Universul într-un unghi de 360°.

Aceasta este distanța maximă pe care lumina a putut-o parcurge de la Big Bang până în prezent. Dar aceasta nu înseamnă că universul total are aceeași dimensiune. Datorită expansiunii Universului, obiectele îndepărtate se îndepărtează tot mai repede de noi și pot depăși viteza luminii. Astfel, există regiuni ale universului care nu pot fi observate niciodată, pentru că lumina lor nu ne-a ajuns încă și nici nu ne va ajunge vreodată.

Așadar, marginea externă a universului observabil nu este o margine fizică a universului total, ci o limită a ceea ce putem vedea. Dincolo de ea se află alte regiuni ale universului care sunt inaccesibile pentru noi. Nu știm cât de mari sunt aceste regiuni sau dacă au vreo margine fizică. Poate că universul total este infinit sau poate că este finit, dar fără margini, ca suprafața unei sfere.

Alte sensuri privind capătul Universului

Există însă și alte sensuri în care putem vorbi despre capătul Universului. De exemplu, putem vorbi despre marginea transparenței, care este momentul în care universul a devenit transparent pentru radiația electromagnetică, după ce atomii s-au format din plasma primordială. Această radiație este cunoscută sub numele de radiație cosmică de fond și reprezintă imaginea cea mai veche a universului pe care o putem vedea.

Citeşte şi:  Efectul Cherenkov a fost observat pentru prima dată într-o instalație de fuziune nucleară

Marginea transparenței se află la aproximativ 380.000 de ani după Big Bang și la o distanță comobilă actuală de aproximativ 45 miliarde de ani-lumină.

Putem vorbi și despre marginea stelelor și a galaxiilor. Acesta este momentul în care s-au format primele stele și galaxii din materia primordială. Acest moment este cunoscut sub numele de reionizare și reprezintă sfârșitul epocii întunecate a universului, când acesta era dominat de materia întunecată și energia întunecată.

Marginea stelelor și a galaxiilor se află la aproximativ 400 milioane de ani după Big Bang și la o distanță comobilă actuală de aproximativ 32 miliarde de ani-lumină.

Marginea orizontului nostru cosmic

Mai există o teorie privind capătul Universului, în afară de cele menționate anterior. Aceasta este marginea orizontului nostru cosmic de la Big Bang, care este momentul în care universul a apărut dintr-o singularitate primordială fierbinte și densă. Această singularitate este punctul de început al spațiului și timpului și nu poate fi descrisă de legile fizice cunoscute.

Marginea orizontului nostru cosmic de la Big Bang se află la aproximativ 13,8 miliarde de ani în urmă și la o distanță comobilă actuală de aproximativ 46 miliarde de ani-lumină. Aceasta este distanța maximă pe care informația a putut-o parcurge de la Big Bang până în prezent. Dincolo de această margine nu putem vedea nimic, pentru că, din informaţiile existente până în prezent, nu exista nimic înainte de Big Bang. Nu putem nici măcar să ne imaginăm ce ar putea fi dincolo de această margine, pentru că nu avem niciun cadru de referință.

Citeşte şi:  Cum a rămas gestantă o pisică de mare "virgină", deşi nu avea un partener în acvariu. Ce explicaţie au oamenii de ştiinţă

Marginea orizontului nostru cosmic de la Big Bang este lumita fundamentală a cunoașterii noastre despre Univers. Ea definește universul nostru ca fiind tot ceea ce a fost, este și va fi accesibil pentru noi. Ea ne spune că există un început al timpului și că nu putem privi mai departe decât el. Tot ea ne spune că universul nostru este finit în timp, dar poate fi infinit sau finit în spațiu.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

8
8 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide