Ginghis Han a fost unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile, punând bazele Imperiului Mongol şi cucerind o mare parte din Asia.
Ginghis Han s-a născut pe malul râului Onon, în anul 1162 și se crede că moartea sa a avut loc la 18 august 1227, deși detaliile rămân neconfirmate.
El a fost fondatorul Imperiului Mongol, care a devenit cel mai mare imperiu din istorie ca întindere geografică.
La baza succesului său s-a aflat modul unic în care acesta a organizat eforturile de război și a administrat noile cuceriri.[History.com]
10 lucruri interesante despre Ginghis Han
#1. A avut o copilărie dificilă
Chiar de la începutul vieții sale, Ginghis Han s-a confruntat cu multe provocări dificile.
Tatăl său a fost otrăvit și ucis pe când avea doar nouă ani.
În acel moment greu, tribul său l-a părăsit și a trebuit să-și ajute mama pentru creșterea celorlalți șapte fraţi, fără niciun sprijin.
Și-a petrecut copilăria vânând pentru a supraviețui și există unele scrieri despre faptul că și-a ucis propriul frate într-o ceartă pentru mâncare.
Istoricii și legendele ne spun că Ginghis Han a îndurat multe greutăți, inclusiv sclavia.
După ce a ajuns la putere, a început să formeze alianțe cu alte triburi și să-și construiască imperiul cu mare atenţie.
Până în anul 1206 se impusese ca un lider capabil, iar planurile sale şi-au urmat cursul chiar și după moartea sa.
#2. Ginghis Han era un tactician genial
Ginghis Han a fost un tactician extrem de abil, iar domnia și acțiunile sale militare au fost abordate în mod pragmatic.
Armata sa a folosit rețele de spionaj pentru a detecta și a îndepărta orice amenințări la adresa guvernării sale.
Istoricii și analiștii militari subliniază faptul că succesul de care s-au bucurat hoardele mongole în timpul domniei sale se datorează în special organizării flexibile de care dădea dovadă armata.
Mai exact, înainte de Ginghis Han mongolii luptau în formații mici.
Ulterior, alegerea Marelui han a dus la formarea unui stat major permanent care coordona mișcările trupelor și alegerea tuturor ofițerilor în funcție de merite și loialitatea arătată.
#3. Oscila între diplomaţie şi brutalitate
Se spune că Ginghis Han a dat întotdeauna adversarilor săi posibilitatea de a se preda.
Făcea acest lucru pentru a evita, în primul rând, pierderile de vieți omenești din cadrul armatei sale.
Cu toate acestea, în cazul în care inamicii ezitau sau chiar încercau să-l sfideze, răspunsul lui Ginghis Han era nemilos.
Obişnuia să ordone chiar și executarea tuturor locuitorilor din anumite orașe.
Un exemplu cât se poate de clar în acest sens a fost atunci când Imperiul Khwarezmid nu a fost de acord cu termenii propuși de mongoli. Mai mult, aceştia au făcut greşeala de a încălca un tratat.
Inițial, Ginghis a oferit un acord comercial, dar emisarii săi au fost uciși.
Ca răzbunare, Hanul și-a mobilizat armata cu un singur scop: distrugerea Imperiului cu orice preț.
#4. Responsabil pentru circa 40 de milioane de morţi
Practic, este imposibil pentru istorici să estimeze numărul de decese pentru care a fost responsabil Ginghis Han.
Cu toate acestea, unii cercetători susțin că numărul se ridică la aproximativ 40 de milioane de oameni.
Multe dintre aceste decese au avut loc în timpul războiului cu Imperiul Khwarezmian.
Statisticienii susțin că acest număr de morți ar fi putut reduce populația lumii cu aproape 11% la acea vreme.
În ciuda marilor sale contribuții ca lider politic, trebuie mereu să ne raportăm și la pierderile de vieți omenești de care este responsabil.
#5. Toleranţa religioasă
Se ştie că religia a avut un rol important încă din cele mai vechi timpuri în crearea marilor imperii.
Totuşi, toleranţa religioasă de care a dat dovadă Ginghis Han reprezintă un fapt uimitor, care îl scoate în evidență față de mulți alți conducători contemporani cu el.
Mulți dintre ceilalți conducători au menținut o părtinire religioasă strictă, dar acest lucru nu a fost adevărat pentru Ginghis Khan.
El a acordat libertatea religioasă în toate teritoriile sale și, la nivel personal, se spune că Marele Han era foarte spiritual.
El s-a rugat întotdeauna în cortul său înainte de campaniile importante.
Mai mult, avea întâlniri cu liderii diferitelor religii pentru a discuta interesul comun al regatelor și credințelor lor.
Se credea că toleranța sa este motivată politic, deoarece astfel reducea riscul unor rebeliuni în teritoriile sale.
#6. Unii dintre generalii săi i-au fost duşmani de moarte în trecut
Se spune că Ginghis Han a fost capabil să identifice orice om talentat sau care avea experiența necesară pentru a deveni unul dintre ofițerii săi.
Din generație în generație s-a transmis o poveste fascinantă despre unul dintre dușmanii săi care a încercat să-l omoare pe Marele Han într-o bătălie, dar care ratase.
La sfârșitul bătăliei, hanul s-a adresat trupelor inamice, din tribul Taijutsu, și a întrebat cine a încercat să-l omoare.
Un bărbat s-a ridicat și a recunoscut atacul. Se aştepta să fie executat brutal.
În schimb, Ginghis i-a oferit acelui soldat rangul de ofițer în armata sa.
Istoricii subliniază și faptul că de-a lungul carierei sale, Ginghis și-a iertat unii dintre inamici.
Aceștia au fost încorporați în armata sa și au ajuns membrii ai statului său major sau chiar în cercul său de apropiați. Cruţarea vieţii acestora, le-a câştigat loialitatea pentru totdeauna.
Această capacitatea de a recunoaște talentul a fost foarte utilă în timpul luptelor cu China.
Marele Han accepta dezertori, mai ales dacă aceștia erau specializați în ingineria mașinilor de război.
#7. Nu se ştie cum arăta
Deşi există numeroase statui şi tablouri care îl înfăţişează pe Marele Han, adevărul este că nimeni nu ştie cum arăta acesta exact.
Nu există cronici care să descrie exact cum arăta el. Astfel, istoricii știu foarte puțin despre aspectul său fizic. În plus, niciuna dintre sculpturile care îl reprezentau, din vremea sa, nu a supraviețuit.
Cea mai curioasă descriere a lui Ginghis Han a venit de la istoricul Rashid al-Din, care a declarat clar că avea ochii verzi și părul roșu.
Cel mai uimitor lucru despre această descriere este că istoricul nu l-a întâlnit niciodată pe marele conducător, dar a susținut cu încredere că știa foarte multe detalii despre acesta.
#8. Primul sistem poştal internaţional
Viteza cu care circulă informaţia este importantă şi la fel era şi în trecut, raportat la posibilităţile tehnologice ale vremurilor.
Ginghis Han a înţeles că un sistem de comunicații rapid și de încredere reprezintă unul dintre fundamentele care permit funcționarea și extinderea unui imperiu.
Astfel, Marele Han a fost primul conducător care a creat un sistem poștal internațional pentru a-și îmbunătăți rețeaua de comunicații.
El a ordonat folosirea curierilor călare care aveau rolul de a transmite mesaje.
Aceștia erau rapizi și puteau parcurge până la 300 de kilometri pe zi.
Trebuie precizat că de-a lungul Imperiului Mongol erau așezate popasuri în care mesagerii găseau cai odihniți și provizii pentru drum.
Acest sistem incredibil, numit Yam, s-a dovedit a fi ochii și urechile hanului.
Astfel, el putea obține toate informațiile de care avea nevoie din confortul iurtei sale.
Întregul sistem a fost atât de bine conceput, încât transferul de mărfuri a devenit mult mai ușor.
Yam putea ține evidența problemelor politice și militare și, de asemenea, să stabilească contacte cu spioni din afara granițelor.
#9. Numele său
Ginghis Han nu este numele pe care marele cuceritor l-a primit la naștere.
Conform cronicilor, el a primit acest titlu în anul 1206, atunci când triburile mongole s-au unit sub conducerea sa.
Înainte de această ceremonie, hanul era cunoscut sub numele de Temujin, care se traduce aproximativ în „fierar” sau „din fier”.
#10. Îşi folosea fiicele pentru a menţine controlul teritoriilor
Deşi ar putea suna brutal, Ginghis Han îşi mărita fiicele pentru a crea şi menţine relaţii stabile cu regii şi conducătorii unor zone de interes pentru imperiu.
Acestea le luau locul soţiilor deja existente, iar conducătorii respectivi deveneau loiali Marelui Han, bucurându-se la rândul lor de protecţia acestuia.
Ulterior, Ginghis Han le oferea ginerilor sarcini în războaiele purtate de Imperiul Mongol.
De cele mai multe ori, ginerii săi au murit pe câmpul de luptă, iar teritoriul rămânea astfel sub comanda fiicelor sale.
0 Comentarii