Ioan Vodă cel Cumplit, numit astfel din cauza poziţiei sale autoritare în faţa boierilor, a fost unul dintre cei mai controversați domnitori din istoria românilor. Având origini armeneşti, acesta a reuşit să ajungă pe tronul Moldovei, într-o conjunctură dificilă pentru principat. În cei doi ani de domnie, din anul 1572 și până în 1574, Ioan Vodă a reușit să-și asigure un loc în istorie.
Pentru boieri era Ioan Vodă cel Cumplit, în timp ce pentru romanticii naționaliști ai secolelor XIX și XX, a devenit Ioan Vodă cel Viteaz. Nu se poate preciza cu siguranță dacă a fost ori una, ori alta, ori, așa cum se întâmplă de multe ori în istorie, câte puțin din amândouă.
Cine a fost Ioan Vodă cel Cumplit
Ioan Vodă, numit şi Ioan Armeanul, s-a născut în data de 1 ianuarie 1521, fiind fiul lui Ştefăniţă Vodă, respectiv strănepotul lui Ştefan cel Mare. Locul nașterii nu este cunoscut, dar se știe că mama sa era o armeancă din celebrul neam de negustori Serpega.
Până să ajungă domnitor, adică până în jurul vârstei de 40 de ani, a umblat prin Europa și prin Orient. A fost mercenar, negustor şi fugar. Se presupune că a locuit o vreme în Polonia, unde s-a și căsătorit cu Maria Rostowski, fiica unui pan polonez. Mai apoi, nu se știe din ce motiv, a fugit în nordul Mării Negre, în Hanatul Crimeei.
A servit ca mercenar în armata hanului, apoi a plecat în Rusia şi în Germania, acolo unde, de asemenea, a luptat ca soldat plătit. Ioan Armeanul impresiona prin forța sa fizică, prin ținuta impunătoare dar și prin priceperea sa militară.
Ioan Vodă a vrut să preia domnia încă de la răsturnarea lui Alexandru Lăpușneanu de către Despot Vodă. Neizbutind și nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, s-a retras la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistențelor reînscăunatului Alexandru Lăpușneanu, a ajuns negustor de pietre scumpe, obținând avere, dar și trecere la Constantinopol.
Domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit
A devenit domn al Moldovei din februarie 1572, ducând o politică de întărire a autorității princiare, lovind astfel în boierimea coruptă şi trădătoare, care l-a numit Ioan Vodă cel Cumplit.
Văzându-și visul împlinit, a cautat să-și asigure tronul în exterior, punându-se bine și cu turcii și cu polonezii, pe de o parte, iar pe de alta asmuțindu-i pe unii împotriva altora prin tot felul de iscodiri, uneltiri și minciuni.
Nu era indicat ca Ioan Vodă să fie trădat, lucru învăţat de boieri pe pielea lor. Ba chiar s-a îndreptat și împotriva clerului, o măsură nemaintâlnită până la acea vreme la un voievod român. Boierii și egumenii erau executaţi la prima dovadă de nesupunere, complot sau trădare.
Studiind arta militară a turcilor, tătarilor, polonezilor şi germanilor, Ioan Vodă le-a învăţat punctele tari şi punctele slabe. Geniul său militar s-a făcut remarcat în momentul în care a anticipat importanţa artileriei pe câmpul de luptă. Într-un spirit cu adevărat vizionar, Ioan Vodă a format cea mai însemnată artilerie a timpului. Într-o epocă în care marile state dispuneau de 30-40 de tunuri, Ioan Vodă ajungea la impresionantul număr de 200, cele mai multe realizate chiar în Moldova, după schiţe aprobate de voievod. Tunurile moldoveneşti erau mai uşoare, mai mici şi mai uşor de manevrat, necesitând doar atelaje de câte doi cai. Totodată, domnitorul a ordonat şi consturcţia unor ateliere de fabricat pulbere.
Răzeşii se bazau foarte mult pe straşnicele ghioage, din lemn de esenţă tare şi ghintuite la capăt, care zdrobeau uşor armura şi coiful inamicului. O altă armă importantă era paloşul moldovenesc, care semăna mai mult cu un iatagan. Infanteriştii se foloseau şi de cetele de săteni înarmaţi cu coase, iar caii moldavi se remarcau prin iuţeală şi rezistenţă.
Despre spiritul de luptă uimitor al ostaşilor moldoveni au scris cronicari străini precum Graziani, Reichersdorf sau Bielski. În această vreme Ioan Vodă cel Cumplit mai dispunea de un ajutor de nădejde: cazacii, care nu îi sufereau nici pe turcii musulmani, nici pe polonezii catolici.
Luptele cu otomanii şi trădarea boierilor
În anul 1574, boierii nemulțumiți au organizat un complot, cerând ajutorul turcilor. Otomanii, nemulțumiți la rândul lor că Ioan Vodă a refuzat să plătească tributul legiuit, au trimis o armată, împreună cu Petru Șchiopul, noul domnitor.
La Jiliștea, o armată de 9.000 de moldoveni și 1.000 de cazaci, condusă de Ioan Vodă cel Cumplit, a făcut praf o armată otomană și muntenească de peste 42.000 de oameni. Artileria moldovenească și-a spus cuvântul. La Tighina și Cetatea Albă, Ioan Vodă a distrus alte trei contingente otomane.
Domnitorul moldovean a fost trădat, însă, de boieri la Roșcani. După o rezistență legendară, Ioan Vodă cel Cumplit a fost învins. S-a predat, cu condiția ca soldații săi să fie lăsați să plece acasă. Cu toate acestea, a fost capturat și ucis în mod cumplit de otomani, fiind legat de cămile și despicat în două, în data de 14 iunie 1574.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
