Iulius Cezar: 7 moduri în care a influențat lumea marele general roman

Noutăţi

La mai bine de 2.000 de ani de la moartea sa, Iulius Cezar rămâne una dintre cele mai importante personalități ale istoriei. Realizările sale militare și politice au transformat Roma antică și au lăsat o moștenire care încă dăinuie – de la expresiile pe care le folosim („trecerea Rubiconului”) până la calendarul pe care zilnic îl utilizăm.

În cele ce urmează vă prezentăm şapte dintre cele mai importante moșteniri ale renumitului comandant militar și dictator roman.

1. Iulius Cezar a extins dominația romană în Europa.

Europa, până la țărmurile Oceanului Atlantic și ale Canalului Mânecii, este plină de vestigii romane care sunt descoperite până în zilele noastre. În timpul sângeroaselor războaie galice, care au durat opt ani, legiunile romane cucerit triburi locale din Franța, Belgia și Elveția de astăzi.[sursa]

iulius cezar
Bust al lui Iulius Cezar

În anul 55 î.Hr., armata lui Cezar a construit un pod de lemn care traversa râul Rin în doar 10 zile, considerat o minune a ingineriei militare. Apoi, trupele romane au mărșăluit peste calea navigabilă pentru prima dată în istorie pentru a supune triburile germane care amenințau Galia de est.

Mai târziu, în același an, generalul roman a comandat prima dintre cele două expediții care au traversat Canalul Mânecii. Aceste incursiuni inițiale în Britania au pus bazele pentru ca Roma să cucerească în cele din urmă o mare parte din insulă.

2. A declanșat un război civil prin „trecerea Rubiconului”

Prin tacticile sale magistrale pe câmpul de luptă și prin dorința de a participa la luptă, Iulius Cezar a câștigat respectul și loialitatea soldaților săi. De asemenea, a câștigat gelozia lui Pompei, fostul său aliat politic din Primul Triumvirat, care conducea efectiv Roma. Când susținătorii lui Pompei din Senatul roman i-au cerut lui Cezar să își desființeze armata și să se întoarcă la Roma ca simplu cetățean civil, acesta a refuzat.

În schimb, în anul 49 î.Hr., Cezar a condus cu înverșunare o legiune peste râul Rubicon, care împărțea Galia și Roma, declanșând un război civil. Forțele care îl susțineau pe Cezar, pe de o parte, și cele care erau de partea lui Pompei, pe de altă parte, au luptat până în Spania, Grecia și Africa de Nord.

Deși în inferioritate numerică, legiunile lui Iulius Cezar au învins armata lui Pompei într-o bătălie decisivă la Pharsalus, în Grecia, în anul 48 î.Hr. și l-au determinat pe Pompei să fugă în Egipt. Însă, înainte de a putea pune piciorul pe țărm, a fost asasinat la cererea faraonului adolescent Ptolemeu al XIII-lea. Se pare că Ptolemeu a căutat sprijinul lui Cezar în propriul război civil din Egipt – unul care îl opunea pe acesta coregentului și surorii sale, Cleopatra VII.

• CITEŞTE ŞI:  Doamna Chiajna, nepoata lui Ştefan cel Mare, singura româncă ce a condus oastea pe câmpul de luptă

3. Iulius Cezar a instalat-o pe Cleopatra pe tronul egiptean

Când au sosit întăririle romane la începutul anului 47 î.Hr. forțele lui Cezar au învins armata lui Ptolemeu în Bătălia de pe Nil. După ce tânărul rege s-a înecat în râul Nil în timp ce fugea din luptă, Cezar a instalat-o pe Cleopatra și pe fratele ei vitreg în vârstă de 12 ani, Ptolemeu al XIV-lea, în calitate de co-regenți, însă faimoasa regină deținea cu adevărat puterea.

Cu toate acestea, Ptolemeu a făcut o greșeală gravă de calcul. Când i-a prezentat lui Cezar capul tăiat al lui Pompei la sosirea acestuia în Alexandria, reacția nu a fost de recunoștință, ci de groază. Cezar i-a executat imediat pe asasinii lui Pompei și a trecut de partea Cleopatrei în războiul civil din Egipt.

Potrivit istoricului antic Plutarh, Cezar a transportat-o pe Cleopatra, în vârstă de 21 de ani, în palatul regal în care își stabilise reședința, punând-o să fie strecurată într-un sac de pânză umplut cu rufe murdare. În timp ce războiul urban izbucnea în Alexandria, cei doi au început o poveste de dragoste în timp ce se aflau în palatul asediat vreme de șase luni.

În momentul în care Cezar s-a întors la Roma, Cleopatra a dat naștere unui băiat despre care se crede că era fiul său. Regina egipteană l-a numit Ptolemeu al XV-lea, dar alexandrinii îl numeau în batjocură Cezarion, adică „Micul Cezar.” În anul 46 î.Hr., Cleopatra și fiul ei nou-născut s-au mutat într-o vilă pe malul râului Tibru din Roma, iar Cezar, care era căsătorit, a continuat să își viziteze amanta, încălcând în mod evident legile romane privind bigamia.

După asasinarea lui Iulius Cezar, Cleopatra s-a întors în Egipt și, mai târziu, a avut o relație amoroasă și o alianță cu adjunctul lui Cezar, Marc Antoniu. Cei doi s-au sinucis după ce Augustus, care a devenit primul împărat al Imperiului Roman, le-a înfrânt armatele în anul 31 î.Hr.

4. Iulius Cezar condus Roma ca dictator

Încurajat de sprijinul armatei sale și al plebeilor din Roma (cetățeni care nu fac parte din elită), Iulius Cezar a ieșit din războiul cu Pompei cu o putere extraordinară. După ce a fost numit dictator al Romei pentru 10 ani, începând cu anul 46 î.Hr., în anul următor s-a declarat „dictator pe viață”.

Reformele radicale ale lui Cezar, cum ar fi acordarea de proprietăți soldaților care se retrăgeau, redistribuirea de terenuri săracilor și anularea datoriilor, s-au dovedit a fi populare în rândul armatei și al claselor de jos și de mijloc din Roma.

• CITEŞTE ŞI:  De ce sughiţă oamenii? Care este explicaţia şi care este cel mai lung sughiţ din istorie

Reformele lui Cezar, însă, au stârnit furia elitelor, la fel ca și nepăsarea sa față de Senatul roman și de tradiția republicană. În jurul lui Cezar s-a dezvoltat un cult al personalității, deoarece acesta a bătut monede cu imaginea sa, și-a sărbătorit ziua de naștere ca sărbătoare publică și a condus Senatul de pe un tron de aur.

5. Asasinarea sa a dus la prăbușirea Republicii Romane și la ridicarea Imperiului Roman

Domnia autocratică a lui Cezar a anunțat zorii Imperiului Roman. Zeci de senatori romani credeau că prin concentrarea puterii absolute în mâinile lui Cezar erau amenințate instituțiile democratice ale republicii, fapt pentru care au pus la cale asasinarea sa. Evenimentul a avut loc de Idele lui Martie (o zi din calendarul roman care corespunde cu 15 martie), în anul 44 î.Hr.

Cu toate acestea, în loc să salveze Republica Romană, care avea 400 de ani, asasinatul i-a accelerat sfârșitul. În încercarea lor de a contracara un dictator, senatorii au creat, fără să vrea, un împărat.

Moștenitorul lui Iulius Cezar, Oactavian, care a luat numele de împărat Augustus, a ieșit dintr-un lung război civil ca lider suprem al Romei după ce și-a epurat dușmanii, i-a ucis pe asasinii lui Cezar și a luat măsuri drastice împotriva republicanilor. Augustus l-a divinizat pe Cezar (făcându-l, de fapt, pe Augustus fiul unui zeu) și a inaugurat Imperiul Roman autocratic, care a durat aproximativ cinci secole.

asasinarea lui iulius cezar
Asasinarea lui Iulius Cezar

6. Arhitectura și infrastructura

În timpul conducerii lui Iulius Cezar, Roma a cunoscut o perioadă de transformare și expansiune extraordinară, reflectată puternic în arhitectura și ingineria epocii. Cezar, un lider ambițios și vizionar, a inițiat și susținut numeroase proiecte de construcție, contribuind semnificativ la dezvoltarea infrastructurii Romei și la expansiunea urbană. Această perioadă a fost marcată de inovații tehnologice și de o estetică arhitecturală care au pus bazele măreției Romei imperiale.

În ceea ce privește arhitectura, epoca lui Cezar a fost caracterizată prin construcția de edificii publice și monumente grandioase, menite să sublinieze puterea și prestigiul Romei. Un exemplu notabil este Forumul Iulium (Forumul lui Cezar), un complex de clădiri care includea temple, porticuri și piețe publice. Acest forum, primul dintre forurile imperiale construite la Roma, a servit drept model pentru forurile ulterioare și a demonstrat viziunea lui Cezar de a crea spații urbane grandioase care să reflecte gloria imperiului.

• CITEŞTE ŞI:  Ritmul cardiac ar putea prezice dacă ești sau predispus să devii un infractor

Pe lângă realizările arhitecturale, ingineria romană din timpul lui Cezar a cunoscut progrese semnificative, demonstrând capacitatea romanilor de a crea infrastructuri durabile și eficiente. Drumurile romane, esențiale pentru mobilitatea armatei, comerț și administrarea imperiului, au fost extinse și îmbunătățite sub conducerea lui Cezar. Aceste drumuri, construite din mai multe straturi de pietriș, nisip și piatră, erau renumite pentru durabilitatea lor și au rămas funcționale secole de-a rândul.

Apeductele, deși cele mai impresionante au fost construite după domnia lui Cezar, au beneficiat de tehnicile perfecționate în această perioadă. Aceste structuri erau esențiale pentru aducerea apei în orașele romane, folosind un sistem de canale și conducte care utilizau gravitația pentru a transporta apa pe distanțe lungi, demonstrând ingeniozitatea inginerilor romani.

Un alt domeniu în care ingineria romană a excelat a fost utilizarea betonului, care a permis construirea de structuri mai mari și mai rezistente decât cele din piatră sau cărămidă. Această inovație a facilitat construirea de cupole, bolți și alte forme arhitecturale complexe, care au devenit caracteristice arhitecturii romane.

7. Iulius Cezar a introdus calendarul modern

Cezar era atât de puternic încât a schimbat timpul. Calendarul roman tradițional, care se baza pe anul lunar de 355 de zile, necesita revizuiri constante, deoarece nu se sincroniza cu anotimpurile și festivalurile. Ajutat de matematicianul și astronomul grec Sosigenes, Cezar a adoptat calendarul iulian, care se baza pe un an solar de 365¼ zile, la care se adăuga o „zi bisectă” la fiecare patru ani.

Pentru a reporni calendarul, anul 46 î.Hr. s-a întins pe durata a 445 de zile înainte ca sistemul lui Cezar să intre în vigoare la 1 ianuarie în anul 45 î.Hr. Calendarul iulian a predominat în cea mai mare parte a lumii occidentale timp de 16 secole.

Deoarece fiecare an solar este puțin mai mic de 365¼ zile, calendarul iulian a câștigat o zi la fiecare 131 de ani. Până în anii 1500, calendarul era cu 10 zile mai puțin în pas cu anotimpurile.

În anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a modificat calendarul eliminând 10 zile din acel an și decretând că doar unul din patru ani centenari va fi bisect. Calendarul iulian este încă folosit în anumite părți ale Bisericii Ortodoxe de Est.

O moștenire suplimentară a lui Cezar poate fi observată în calendar. În urma asasinării lui Cezar, numele lunii în care s-a născut a fost schimbat din Quintilis în Julius (iulie) în onoarea sa.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

cel mai mare laborator din lume china

China a construit cel mai adânc și cel mai mare laborator din lume. Ce...

0
Oamenii de știință din China au inaugurat cel mai adânc și cel mai mare laborator din lume. Aflat la 2,4 kilometri adâncime, sub Munții Jinping...
george emil palade

George Emil Palade, primul român care a primit un Premiu Nobel: „cel mai bun...

0
George Emil Palade s-a născut în data de 19 noiembrie 1912, la Iaşi. Tatăl său, pe nume Emil Palade, a fost profesor de filosofie,...
tratament ieftin și sigur

De ce un tratament ieftin și sigur, care ar putea salva milioane de vieți,...

0
Un tratament ieftin şi sigur ar putea salva anual viețile a jumătate de milion de copii, însă nu este prescris. Bolile diareice, care în...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via