Oamenii de știință au inventat un nou aliment hibrid, crescând carne de vită în interiorul boabelor de orez

Noutăţi

Oamenii de știință au cultivat pentru prima dată carne de vită în interiorul boabelor de orez. Populaţia lumii este într-o creştere continuă, iar odată cu ea creşte şi presiunea asupra mediului înconjurător. Printre factorii de stres se numără în special producția alimentară, cu accent pe suprafețele vaste de pământ și apă care sunt necesare pentru creșterea animalelor.

Încă se află în stadiul său incipient, dar carnea cultivată în laborator ar putea fi un mijloc de a reduce această presiune. În acest context, oamenii de știință coreeni tocmai au descoperit o modalitate inovatoare de a produce noul tip de mâncare. Aceştia au inventat un nou aliment hibrid, format din celule de grăsime și mușchi bovin crescut în interiorul boabelor de orez.

Oamenii de ştiinţă au crescut carne de vită în interiorul boabelor de orez

Rezultatul seamănă cu o combinație ciudată între carne tocată și orez, cu boabe roz și lipicioase. Conform unei echipe conduse de inginerul biomolecular Sohyeon Park de la Universitatea Yonsei, din Coreea de sud, acest amestec este bogat în nutrienți, și deși necesită puțin mai mult efort pentru producție, acum, ar putea într-o zi să reducă presiunea asupra alimentelor.[sursa]

carne de vită în interiorul boabelor de orez
Cercetătorii au crescut carne de vită în interiorul boabelor de orez, creând astfel un nou tip de mâncare hibrid

„Imaginați-vă să obținem toți nutrienții de care avem nevoie din orezul cu proteină cultivată din celule. Orezul are deja un nivel ridicat de nutrienți, dar adăugarea celulelor de la animale poate să-l crească și mai mult.”, a declarat Sohyeon Park.

Orezul este format din aproximativ 80% amidon, iar restul de 20% reprezintă proteină și alte nutrienți. Este o componentă excelentă a dietei, dar cercetătorii au crezut că ar putea exista o modalitate de a-l face mai bogat.

• CITEŞTE ŞI:  10 curiozităţi despre peştele zburător, un peşte cu capacităţi unice

În sistemele biologice, celulele necesită un schelet care să formeze țesutul pe măsură ce crește. În laborator, oamenii de știință folosesc adesea o matrice artificială pentru diverse țesuturi și organe. Park și colegii ei au crezut că, fiind atât de poros, orezul ar putea îndeplini aceeași funcție, acționând ca un schelet pe care celulele animale cultivate în laborator se pot dezvolta în țesut.

În primul rând, au acoperit boabele de orez cu gelatină alimentară din pește și enzime alimentare pentru a ajuta celulele să se fixeze și pentru a maximiza cantitatea de material celular care se atașează și crește pe orez. Apoi, au însămânțat boabele de orez cu celule stem din mușchi și grăsime de vită și le-au lăsat să crească într-un vas Petri timp de 9 până la 11 zile.

La sfârșitul perioadei de cultivare, cercetătorii au testat orezul pentru a studia structura și conținutul său nutritiv. Au constatat că hibridul de orez cu carne era mai ferm și mai fragil decât orezul obișnuit.

Scopul principal era modificarea profilului nutrițional al orezului. Orezul hibrid avea un conținut semnificativ mai mare de proteină și grăsime – cu 8% mai multă proteină și 7% mai multă grăsime – decât orezul netratat. Aceasta s-ar putea să nu pară mult, dar cu ajustări s-ar putea crește și mai mult.[sursa]

Mai ieftin şi cu emisii nocive mai reduse

Așa cum se prezintă acum, orezul cu gust de carne ar fi mai puțin costisitor de produs decât carnea de vită pe gram de proteină, atât din punct de vedere al emisiilor, cât și din punct de vedere financiar.

• CITEŞTE ŞI:  Turnul Babel, între mit şi realitate: povestea celei mai fascinante construcţii a lumii antice

Echipa a calculat că producția de orez hibrid produce 6,27 kilograme de dioxid de carbon per 100 de grame de proteină. Carnea de vită eliberează 49,89 kilograme de dioxid de carbon per 100 de grame de proteină. Și costul orezului hibrid pentru consumator ar fi în jur de 15% din prețul cărnii de vită pe kilogram.

Și schimbările aduse profilului gustativ al orezului ar putea fi interesante. Echipa a descoperit că mușchiul și grăsimea de vită adăugau compuși olfactivi diferiți orezului, ceea ce ar putea fi distractiv de experimentat de către bucătari.

Ce rămâne acum este să se refineze procesul de producție pentru a reduce timpul necesar pentru a produce orez hibrid. Echipa ar putea, de asemenea, să experimenteze maximizarea absorbției materialului celular în boabele de orez, care sunt remarcabil de receptive la acest proces.

„Nu mă așteptam ca celulele să crească atât de bine în orez. Acum văd o mulțime de posibilități pentru acest aliment hibrid pe bază de cereale. Ar putea, într-o zi, să servească ca ajutor alimentar în caz de foamete, rație militară sau chiar hrană spațială.”, mai spune Park.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

Piatra din Rosetta

Piatra din Rosetta, obiectul care a stat la baza descifrării scrierii hieroglifice

0
Piatra din Rosetta reprezintă o stelă egipteană, ce datează din anul 196 î.Hr., care a stat la baza descifrării scrierii hieroglifice. O stelă este...
Planul lui Jeff Bezos

Planul lui Jeff Bezos de a construi o stație spațială tocmai a trecut patru...

0
Planul lui Jeff Bezos de a construi o staţie spaţială care să înlocuiască actuala Staţie Spaţială Internaţională se apropie cu paşi mărunţi de realitate. Stația...
papa silvestru al II-lea

Papa Silvestru al II-lea, acuzat că şi-a câştigat funcţia în urma unui joc de...

0
Papa Silvestru al II-lea s-a născut în jurul anului 946, în nobilimea franceză din regiunea Auvergne. Numele său de mirean era Gerbert d'Aurillac. Cel...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via