Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat mult mai mult decât s-a crezut până acum, arată studiile

4 min


1
1 punct

Primii oameni care au ajuns în Europa s-au „împrietenit” rapid cu neanderthalienii pe care i-au întâlnit acolo. O serie de studii recente nu numai că au confirmat faptul că oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat în mod regulat, dar au făcut acest lucru mai frecvent decât se presupunea anterior. Dovezile sunt utile pentru înțelegerea modului în care oamenii au migrat din Africa.

Se crede că neanderthalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar încă nu este complet clar cât de multe contacte a avut această specie arhaică dispărută cu primii oameni, în timp ce aceștia s-au extins din Africa. Întrebările fundamentale privind modul în care au dispărut și cât de multă suprapunere genetică și culturală a existat între cele două specii ale noastre rămân fără răspuns.

Una dintre problemele care împiedică înțelegerea noastră este că tehnicile de datare cu radiocarbon își ating limitele pentru orice lucru mai vechi de aproximativ 50.000 de ani. Cu toate acestea, cercetările recente au ajutat la umplerea unora dintre aceste lacune, iar imaginea pe care o oferă sugerează că oamenii moderni și neanderthalienii au fost destul de…zburdalnici.[sursa]

Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat
Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat mai frecvent decât se presupunea anterior

Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat mai mult decât s-a crezut

În aprilie 2021, o echipă de cercetători a descoperit rămășițele unor oameni timpurii în peștera Bacho Kiro din Bulgaria. Rămășițele erau ale trei indivizi și includeau un dinte și fragmente osoase care au fost datate cu radiocarbon în urmă cu aproximativ 43.000-46.000 de ani.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Sute de stele au dispărut fără urmă de pe cer. Unde s-au dus?

Cercetătorii au găsit, de asemenea, unelte de piatră obișnuite pentru sfârșitul Epocii de Piatră în sedimentele din jurul locului unde se aflau rămășițele. Potrivit studiului, aceștia sunt cei mai timpurii oameni moderni din Pleistocenul Târziu cunoscuți care au fost descoperiţi în Europa. Aceștia sunt, de asemenea, mai apropiați de oamenii din zilele noastre, precum și de populațiile antice din Asia de Est și din Americi, decât de populațiile ulterioare din Eurasia de Vest.

Analiza genetică a arătat că cei trei oameni au avut strămoși neanderthalieni recenți care datau doar de câteva generații în istoria familiei lor. Acest lucru a confirmat, au scris autorii, că „primii oameni moderni europeni s-au amestecat cu neanderthalienii și sugerează că un astfel de amestec ar fi putut fi destul de comun”.

Într-un alt studiu publicat în anul 2021, geneticienii evoluționiști Kay Prüfer de la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane din Jena, Germania, și colegii săi au arătat că ADN-ul recuperat de la un craniu uman feminin, datat în aceeași perioadă, avea strămoși de Neanderthal.

Prüfer și echipa sa au examinat craniul aproape complet al unei femei, descoperit în anul 1950, în peștera Zlatý kůň din actuala Republică Cehă. Cercetătorii au descoperit că aproximativ 2-3 procente din genomul femeii conțineau ADN de Neanderthal, dar segmentele de Neanderthal erau mai lungi decât cele observate la alte specimene prelevate de la oamenii moderni.

• CITEŞTE ŞI:  Bătălia de la Gaugamela, lupta prin care Alexandru cel Mare a îngenuncheat Imperiul Persan

Acest lucru, cred ei, sugerează că femeia a fost unul dintre primii oameni ajunşi în Eurasia după ce omenirea a părăsit Africa. Acest lucru se datorează faptului că oamenii de mai târziu au segmente mai scurte de ADN de Neanderthal, care este efectiv diluat la fiecare generație succesivă.

Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat
Oamenii moderni şi cei de Neanderthal s-au împerecheat şi au avut urmaşi care au dus ADN-ul mai departe

Rezultatele studiilor

Luate împreună, aceste studii conturează o imagine de ansamblu interesantă. Deși rămășițele examinate în fiecare studiu nu sunt singurele exemple cu ADN de Neanderthal în genomul lor, acestea sunt probabil cele mai vechi. Având în vedere că ambele relevă dovezi ale unor încrucișări mai vechi între oameni și neanderthalieni, ar sugera că cele două specii ar fi putut să se înțeleagă încă de acum aproximativ 60.000 de ani. Cu toate acestea, nu toți acești oameni străvechi au continuat să influențeze ADN-ul generațiilor următoare.

Femeia al cărei craniu a fost examinat reprezintă o fundătură genetică, deoarece nu pare să fi contribuit cu niciun rest de ADN pentru oamenii care au trăit ulterior, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. În schimb, ADN-ul prelevat de la cele trei cadavre din Bacho Kiro făcea parte dintr-o populație nou descoperită de Homo sapiens care avea legături genetice puternice cu oamenii moderni care trăiesc în Asia de Est și în America nativă.

Până relativ recent, se credea că oamenii moderni din Africa nu ar avea ADN de Neanderthal în genomul lor, deoarece acesta din urmă a evoluat în afara Africii. Cu toate acestea, un alt studiu publicat în 2020 arată că toți Homo sapiens africani au urme de ADN de Neanderthal. Acest lucru, sugerează ei, dezvăluie noi informații despre modelele de migrație umană.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Iacob cel Drept, fratele lui Iisus Hristos

Mai degrabă decât să existe un singur exod mare din Africa, așa cum se presupunea anterior, se pare că oamenii au părăsit continentul în diferite faze, cu un flux genetic care a mers înainte și înapoi, luând cu el ADN-ul de Neanderthal.

Rezultatele acestor diverse studii infirmă ideea că oamenii moderni din punct de vedere anatomic au înlocuit speciile umane arhaice, cum ar fi neanderthalienii și denisovanii, fără să se încrucișeze între ei. Chiar dacă cea mai mare parte a genomului nostru provine încă din Africa, fâșiile de ADN arhaic arată că specia noastră a fost mult mai „prietenoasă” decât se credea anterior.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

1
1 punct
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via