Papa Alexandru al VI-lea şi viaţa sa scandaloasă

5 min


15
15 puncte

Papa Alexandru al VI-lea este numele sub care a devenit Papă al Bisericii Catolice Roderic Borja, descendent al unei familii nobiliare catalane atestată din secolul al XIII-lea. Acesta a fost fiul lui Jofre Lançol și Isabella Borja, și nepot de soră al Papei Calixt al III-lea.

Borja s-a născut pe 1 ianuarie 1431 şi nu a avut o profesie până când unchiul său a devenit papă, moment care i-a deschis noi perspective. Borja şi-a schimbat numele în Rodrigo Borgia și a început o ascensiune ce s-a încheiat cu dobândirea, pentru 11 ani, a tiarei papale.

Papa Alexandru al VI-lea este unul dintre cei mai controversaţi papi din istorie. În loc să se preocupe de problemele spirituale, acest papă era fascinat de bogăţiile, puterea şi plăcerile lumeşti. Mai mult decât atât, Papa Alexandru al VI-lea era dispus să recurgă la orice metode pentru a-şi îndeplini ţelurile ambiţioase.[sursa]

papa alexandru vi

Cum a ajuns Papa Alexandru al VI-lea pe Sfântul Scaun

Papa Calixt al III-lea şi-a propulsat rudele şi apropiaţii în funcţii importante în cadrul Bisericii. Astfel, l-a trimis pe Rodrigo Borgia sǎ studieze dreptul, pentru scurt timp, la Universitatea din Bologna, cea mai veche universitate din Europa.

În anul 1456, la vârsta de 25 de ani, Rodrigo Borgia a devenit diacon la biserica Sfântul Nicolae din Carcere, titlu pe care și l-a pǎstrat pânǎ în anul 1471. În acest an a fost avansat în funcţia de episcop de Albano.

În anul 1476, Rodrigo a devenit episcop de Porto. Poziția sa oficialǎ în curia romanǎ, dupǎ anul 1457, a fost aceea de vicecancelar al Bisericii Catolice. Prin obţinerea acestei funcţii a stârnit invidia multora.

În această perioadă, Rodrigo a început o relaţie cu Vanozza Catanei, una dintre multele sale amante. A făcut cu aceasta patru copii, Juan, Caesar, Lucrezia și Jofre. Iniţial, i-a prezentat public ca fiind nepoţii săi, însă i-a declarat legitimi ulterior.

Rodrigo Borgia a fost ales Papă pe 11 august 1492, obţinând douǎ treimi din voturi. Cu această ocazie a luat numele de Papa Alexandru al VI-lea.

Cu toate cǎ se crede că voturile au fost cumpǎrate, acest fapt este dificil de dovedit din punct de vedere juridic, din moment ce alegerea a fost validatǎ. Tot ceea ce se poate afirma cu certitudine este cǎ factorul determinant în alegerea ca papǎ a lui Borgia a fost influența cardinalului Ascanio Sforza, precum și votul acestuia. Este aproape sigur cǎ opțiunea lui Sforza nu a fost influențatǎ de bani, ci de dorința acestuia de a deveni noul consilier papal.

A avut multe amante şi copii

În acea perioadă nu era un lucru ieşit din comun pentru înalţii prelaţi să aibă amante. Deşi mulţi preoţi aveau copii, deseori nu-i recunoşteau. Dar Papa Alexandru al VI-lea a făcut o mişcare controversată şi a recunoscut copiii pe care i-a făcut. A avut două amante faimoase, respectiv Vanozza Catanei, amintită mai sus, şi Giulia Farnese. Ambele erau femei măritate cu nobili.

Cele două amante au avut în total şapte copii cu Papa Alexandru al VI-lea. Se crede, însă, că suveranul pontif a avut mai mulţi copii, cu femei mai puţin cunoscute.

Se poate spune că Papa Alexandru al VI-lea a văzut beneficiile pe care le pot aduce copiii într-o familie. Astfel, mulţi dintre copiii săi au jucat roluri importante în crearea de alianţe pentru îndeplinirea ambiţiilor politice ale papei.

Ţinea petreceri memorabile

Rodrigo Borgia iubea petrecerile cu mult înainte de a deveni papă. În anul 1460 a participat la o orgie în oraşul Siena, care a ajuns şi la urechile Papei Pius al II-lea, care ocupa Sfântul Scaun la acea vreme. Papa i-a atras atenţia lui Rodrigo, ca, în cazul în care va mai participa la astfel de petreceri, să nu mai poarte veştmintele preoţeşti.

Cu toate acestea, dragostea lui Rodrigo pentru petreceri a continuat şi după ce a devenit papă. În anul 1501, Papa Alexandru al VI-lea a participat la Banchetul Castanelor, o petrecere faimoasă la acele vremuri.

La acest banchet au participat 50 de prostituate dezbrăcate, care culegeau castane aruncate pe jos, însă fără a-şi folosi mâinile. Toate acestea se petreceau în jurul mesei festive, la care erau aşezaţi Papa Alexandru al VI-lea, familia sa, înalţi nobili, oficiali ai Bisericii, dar şi oaspeţi de seamă.

Mai mult decât atât, la finanul petrecerii erau acordate premii pentru cei care reuşeau să-şi demonstreze priceperea în satisfacerea plăcerilor trupeşti.

Papa Alexandru al VI-lea şi-a ucis cel mai mare dintre critici

Călugărul dominican Girolamo Savonarola a criticat excesele şi corupţia conducerii Bisericii Catolice la finalul sec. al XV-lea. Acesta era un predicator zelos, care vorbea împotriva operelor de artă nud, a festivalurilor, sărbătorilor păgâne şi a lipsei de moralitate din partea clerului.

În anul 1497, Savonarola a pornit un foc în care a ars cărţi, jocuri şi alte lucruri pe care le considera păcătoase.

În anul următor, Papa Alexandru al VI-lea nu l-a mai tolerat pe Savonarola şi a pus să fie arestat. Savonarola şi alţi doi călugări au fost aruncaţi într-o temniţă din Florenţa. Au fost torturaţi şi condamnaţi pentru erezie. Cei trei au fost executaţi prin spânzurare. Pentru a le prelungi suferinţa, călăul a aprins un foc sub ei, lăsând flăcările să-i chinuie înainte de a da drumul la funii. Rămăşiţele lor au fost aruncate în râul Arno.

În astfel de moduri Papa Alexandru al VI-lea a scăpat de rivali, dar s-a şi îmbogăţit de pe urma lor, confiscându-le averile.

Şi-a pus membrii familiei în funcţii înalte

Ajuns în vârful ierarhiei, Papa Alexandru al VI-lea nu a pierdut timpul şi a început să-şi folosească puterea pentru a creşte influenţa familiei Borgia.

Papa Alexandru al VI-lea a numit 10 dintre rudele sale în Colegiul Cardinalilor, inclusiv pe fiul său în vârstă de 18 ani, Cesare Borgia. De asemenea, între cardinali a fost numit şi fratele mai mic al amantei sale, Alessandro Farnese. Acesta din urmă avea să devină papă la rândul său, sub numele de Papa Paul al III-lea.

Mai mult decât atât, Papa oferea celor mai apropiaţi dintre aliaţii săi feude pe teritoriile deţinute de către Statele Papale, practicând deseori şi simonia, păcatul de a vinde funcţii în cadrul bisericii.

Acuzaţii de incest în familia Borgia

La fel ca fraţii săi, Lucrezia Borgia s-a măritat pentru a întări alianţele politice. Diferenţa a fost aceea că Lucrezia a trecut prin trei căsătorii aranjate.

În anul 1493, pe când avea doar 13 ani, Lucrezia s-a măritat cu Lordul de Pesaro, Giovanni Sforza. Acesta făcea parte dintr-o puternică familie milaneză. Căsnicia dintre cei doi s-a încheiat după patru ani, Sforza fiind acuzat de impotenţă. Astfel, căsnicia nu putea fi consumată.

Cu toate acestea, la momentul anulării căsătoriei, Lucrezia era însărcinată. La câteva luni de la divorţ, un copil al cărui tată nu era cunoscut, s-a născut în familia Borgia. Atunci Papa Alexandru al VI-lea a emis două bule papale privitoare la copil. Prima afirma că este fiul lui Cesare, iar a doua că este chiar fiul său.

Se crede că Lucrezia ar fi făcut copilul cu un băiat de la grajduri, pe nume Pedro Calderon. Acesta a fost găsit mort în apropiere de domeniul familiei.

Fostul soţ al Lucreziei a acuzat-o pe aceasta că ar fi întreţinut relaţii extraconjugale atât cu fratele ei, precum şi cu tatăl său, Papa Alexandru al VI-lea.

Papa Alexandru al VI-lea a murit otrăvit

Papa Alexandru al VI-lea a murit pe 18 august 1503, la vârsta de 72 de ani. Cauza oficială a morţii nu a fost stabilită cu exactitate, deşi se crede că a fost otrăvit. Autorul ar fi tocmai fiul său, Cesare Borgia, care preparase vin cu o otravă numită cantarella, probabil o altă denumire pentru arsenic.

Cesare nu a acţionat intenţionat împotriva tatălui său, consumând şi el din vinul otrăvit, însă a supravieţuit. Cel mai probabil, otrava fusese pregătită pentru a fi folosită împotriva unui duşman al familiei Borgia.

De asemenea, o altă cauză posibilă pentru moartea Papei Alexandru al VI-lea este malaria. Aceasta era o cauză destul de comună pentru deces în Roma acelor vremuri. Cu toate acestea, surse contemporane descriu nivelul accentuat de descompunere al cadavrului papei. Acest lucru susţine ipoteza morţii prin otrăvire.

Papa Alexandru al VI-lea este considerat a fi unul dintre cei mai răi papi din istorie. Reputaţia sa a rămas negativă de-a lungul secolelor care au urmat, fără a exista vreun apologet care să-i cureţe imaginea.


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

15
15 puncte

3 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide