Tableta lui Ghilgameș despre potop: textul de 2.600 de ani seamănă cu povestea Potopului lui Noe. Doar că e mai vechi cu peste 1.000 de ani

Noutăţi

Tableta lui Ghilgameș despre potop este o tăbliță de lut copt care spune povestea unui potop de proporţii, iar acţiunea este una foarte cunoscută.

Cunoscută și ca a 11-a tăbliță din Epopeea lui Ghilgameș, acest fragment de tăbliță de lut copt conține inscripții cuneiforme care descriu un potop uriaş care a măturat Babilonul. Epopeea lui Ghilgameş este considerată a fi cea mai veche poveste din istoria omenirii.

Tableta lui Ghilgameș despre potop a fost găsită în Ninive (cunoscut și sub numele de Kouyunjik), un oraș asirian antic din Mesopotamia Superioară (Irakul de astăzi). Aceasta poate data încă din mileniul al treilea î.Hr., însă această tăbliță datează din secolul al VII-lea î.Hr.[sursa]

Tableta lui Ghilgameș despre potop
Tableta lui Ghilgameș despre potop se află în colecţia permanentă a British Museum

Tableta lui Ghilgameș despre potop conţine o poveste pe care o cunoaştem

Povestea epică care a fost sculptată pe tăblița antică este foarte asemănătoare cu povestea biblică a Potopului lui Noe din Cartea Genezei.

Tableta descrie cum zeii au trimis un potop pentru a distruge Pământul. Cu toate acestea, un zeu, Ea, îl avertizează pe Utu-napishtim, conducătorul unui regat antic, cu privire la plan și îl instruiește să construiască o barcă uriașă pentru a se salva pe sine și familia sa, împreună cu „păsări și animale de toate felurile„, potrivit British Museum, care include artefactul în colecția sa permanentă.[sursa]

La fel ca în Cartea Genezei, călătorii eliberează păsări pentru a vedea dacă apele s-au retras suficient pentru ca pământul să apară. Mai târziu, Utu-napishtim îi povestește lui Ghilgameș despre experiența sa, conform textului.

Arheologii au descoperit tăblița de aproximativ 15 centimetri pe 13 centimetri la sfârșitul anilor 1800, dar nu erau siguri de conținutul inscripției. După ce a predat artefactul muzeului, un cercetător pe nume George Smith a descifrat textul și ar fi spus: „Sunt primul om care citește asta după mai bine de două mii de ani de uitare”, potrivit Smithsonian.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Milioane de oameni din China locuiesc în peşteri săpate în pământ, numite yaodong

Deși această tăbliță a fost prima dovadă a faptului că povestea lui Noe provenea dintr-o altă cultură, arheologii au descoperit de atunci tăblițe cuneiforme mult mai vechi cu povești similare despre potop, care sugerează că povestea a circulat cu mult înainte ca Biblia ebraică să fie scrisă. Cu alte cuvinte, Epopeea lui Ghilgameș ar fi putut fi sursa poveștii despre Arca lui Noe şi Marele Potop.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

metropolă pierdută

O metropolă pierdută, veche de 2.500 de ani, a fost descoperită în jungla amazoniană

0
O metropolă pierdută, veche de cel puţin 2.500 de ani, este cel mai timpuriu și cel mai mare exemplu de urbanism documentat vreodată în...
cadavrul lui marie curie

Cadavrul lui Marie Curie era atât de radioactiv încât a fost îngropat într-un sicriu...

0
Marie Curie este recunoscută în zilele noastre pentru munca sa de pionierat în domeniul radioactivității, care i-a adus nu numai două Premii Nobel, ci...
grigore ureche

Grigore Ureche, primul mare cronicar român

0
Grigore Ureche a fost unul dintre primii cărturari români şi primul mare cronicar moldovean, autor al lucrării "Letopiseţul Ţării Moldovei", scris între anii 1642-1647. Grigore...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via