Avi Loeb, supranumit „vânătorul de extratereştri”, este un fizician teoretic de la Universitatea Harvard din SUA, care este cunoscut pentru cercetările sale în domeniul astrofizicii și cosmologiei.
Loeb este directorul Institutului pentru Teorie și Calcul la Centrul pentru Astrofizică, fondatorul Inițiativei pentru Gaura Neagră și președintele Comitetului Consultativ pentru Breakthrough Starshot, un proiect care vizează explorarea stelelor vecine cu ajutorul unor sonde miniaturale propulsate de lasere.
După cum sugerează şi supranumele său, Avi Loeb este și un vânător de OZN-uri, adică de obiecte zburătoare neidentificate, pe care le consideră posibile dovezi ale existenței vieții inteligente în afara Pământului.
Oumuamua, primul vizitator interstelar
În anul 2017, astronomii au observat pentru prima dată un obiect neobișnuit care traversa sistemul nostru solar. Obiectul, numit oficial 1I/2017 U1, dar poreclit Oumuamua, care înseamnă „explorator” în limba hawaiiană, a atras atenția prin forma, viteza și traiectoria sa.
Analiza datelor a arătat că Oumuamua nu era nici o cometă, nici un asteroid, ci un corp cosmic de origine interstelară, adică venit din afara sistemului nostru solar.
Avi Loeb a fost unul dintre primii care a sugerat că Oumuamua ar putea fi un artefact artificial, creat de o civilizație extraterestră avansată. Profesorul a argumentat că forma alungită și plată a obiectului, variația sa de luminozitate, accelerația sa neașteptată și lipsa sa de coadă de cometă ar putea fi explicate dacă Oumuamua ar fi o velă solară, adică o structură subțire care se mișcă prin spațiu folosind presiunea radiației solare.
Loeb a scris o carte despre ipoteza sa, intitulată Extraterestru: Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ, care a stârnit controverse și dezbateri în comunitatea științifică.
IM1, primul meteor interstelar
După Oumuamua, Loeb a continuat să caute alte obiecte interstelare care ar putea fi de natură artificială. Profesorul a folosit baza de date a NASA, Centrul pentru Studiul Obiectelor Apropiate de Pământ (CNEOS), care monitorizează toate obiectele care intră în atmosfera terestră.
În anul 2019, Loeb a identificat un obiect care a intrat în atmosferă în ianuarie 2014, cu o viteză de 60 de kilometri pe secundă, dublă față de viteza medie a meteoriţilor. Obiectul, numit oficial CNEOS 20140108, dar poreclit IM1, de la interstellar meteor (meteor interstelar), a explodat deasupra Oceanului Pacific, lângă Papua Noua Guinee. Loeb a calculat că IM1 provenea din afara sistemului nostru solar, fiind al doilea obiect interstelar observat, după Oumuamua, şi primul care a ajuns pe Pământ.[sursa]
Avi Loeb nu s-a mulțumit să observe IM1 de la distanță, ci a vrut să îl studieze de aproape. Astfel, a organizat o expediție în Oceanul Pacific, pentru a căuta fragmente de meteor pe fundul oceanului. A folosit o navă echipată cu un magnet și o cameră, care a scanat o suprafață de 100 de kilometri pătrați, la o adâncime de 1,7 kilometri.
După două săptămâni de căutare, „vânătorul de extratereştri” a reușit să recupereze 50 de fragmente sferice de fier, de mărimea unui bob de orez. Loeb a analizat compoziția chimică a fragmentelor și a ajuns la o concluzie șocantă: fragmentele nu erau de origine naturală, ci artificială.
Fragmentele conțineau elemente care nu se găsesc în meteorele obișnuite, cum ar fi nichel, cobalt, crom și molibden. Profesorul Loeb a afirmat că fragmentele ar putea fi parte dintr-o navă extraterestră, care a intrat în coliziune cu Pământul.[sursa]
Vânătorul de extratereştri: Reacții și critici
Descoperirea lui Loeb a fost anunțată într-un articol publicat în revista The Astrophysical Journal Letters, în care el și colaboratorii săi au prezentat rezultatele expediției și argumentele lor în favoarea originii artificiale a fragmentelor.[sursa]
Articolul a fost însoțit de un comunicat de presă, în care Loeb a declarat că este „foarte entuziasmat” de descoperire și că este „convins că este vorba de un artefact extraterestru”. Profesorul a adăugat că va continua să caute alte dovezi ale existenței vieții inteligente în spațiu și că speră să găsească o navă intactă sau chiar o civilizație activă.
Reacția comunității științifice a fost însă una de scepticism și rezervă. Mulți experți au criticat metoda și concluziile lui Loeb, spunând că sunt grăbite și senzaționaliste. S-a subliniat că există multe alte explicații posibile pentru fragmentele găsite, cum ar fi poluarea metalică a oceanului, eroarea de măsurare sau contaminarea probelor.
De asemenea, ca reacţie la articolul lui Avi Loeb, mulţi cercetători au afirmat că este nevoie de mai multe dovezi și verificări independente pentru a susține ipoteza celui poreclit „vânătorul de extratereştri”, spunându-se că afirmațiile lui Loeb ar putea afecta credibilitatea științei și pot alimenta teoriile conspiraționiste despre OZN-uri.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
