10 curiozităţi despre Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai mari conducători din istorie

7 min


45
45 puncte

Alexandru cel Mare, cunoscut şi sub numele de Alexandru Macedon, s-a născut în data de 20 iulie 356 î.Hr., în Pella, Macedonia Antică. Deşi a trăit doar 32 de ani, a rămas în istoria universală ca o mare legendă.

Alexandru Macedon a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie, fiind primul cuceritor european al Asiei şi unul dintre oamenii care au revoluţionat civilizaţia europeană şi orientală răspândind helenismul.

La vremea naşterii lui Alexandru, Macedonia era un stat barbar pentru cetăţile state ale Greciei Antice, aflată la apogeu. Practic, Macedonia era un regat care încerca să-şi găsească un loc în lumea egeeană şi balcanică. Alexandru era fiul lui Filip al II lea, autorul reformelor militare şi politice care au transformat Macedonia într-o mare putere. Alexandru a dus mai departe moştenirea tatălui său, continuând reformarea Macedoniei.

Alexandru Macedon şi-a desăvârşit educaţia militară în preajma tatălui său, încă din perioada adolescenţei, participând la campaniile din Grecia şi Tracia.[History.com]

10 curiozităţi despre Alexandru cel Mare

#1. Aristotel s-a ocupat de educaţia sa

Când a împlinit 13 ani, tatăl său, regele Filip al II-lea al Macedoniei, a decis că tânărul avea nevoie de o educație superioară pe lângă educația spartană.

Astfel, l-a angajat pe marele filosof Aristotel pentru a-i oferi tânărului prinţ cea mai bună educaţie posibilă. Aristotel a mers la curtea regală a Macedoniei în jurul anului 343 î.Hr. și a petrecut aproximativ trei ani instruindu-l pe Alexandru și pe alți nobili macedoneni.

Aristotel s-a ocupat de educația tânărului Alexandru, oferindu-i acestuia vaste cunoștințe din domeniul filozofiei, astronomiei, matematicii, artei, biologiei, geografiei și politicii.

Pe lângă educația sa academică, Alexandru a primit și instruire militară, învățând arta războiului și strategiile militare de la o vârstă fragedă. A învățat să lupte cu spada, să arunce sulița și să călărească, precum și să comande armate în bătălii. Experiența și cunoștințele militare dobândite au avut un rol esențial în campaniile sale ulterioare și în cuceririle sale impresionante.

#2. Alexandru cel Mare nu a pierdut nicio luptă

Istoria ne arată că marii cuceritori au câştigat războaie dar au şi pierdut bătălii. Ei bine, în cazul lui Alexandru Macedon, nu poate fi vorba de aşa ceva. Tânărul rege nu a pierdut nicio luptă şi nu se poate spune că a fost vreodată învins pe câmpul de luptă.

De la prima sa victorie, de la frageda vârstă de 18 ani, în postură de tânăr comandant, Alexandru cel Mare nu a pierdut, timp de 15 ani, nicio luptă.

După ce şi-a asigurat dominaţia în Grecia, Alexandru a străbătut Asia, reuşind să pună la pământ impresionantul Imperiu Persan. Totodată a dominat ţărmurile estice ale Mediteranei, a cucerit Egiptul şi a ajuns până în India.

• CITEŞTE ŞI:  Stephen Phillips, omul declarat nevinovat după ce a stat 25 de ani la închisoare

A rămas renumit pentru viteza cu care ataca, conducându-şi oamenii în luptă extrem de rapid. Era capabil să străpungă liniile adversarului înainte ca acesta să se dezmeticească. Alexandru avea obiceiul să-şi conducă personal trupele de cavalerie, impresionând cu calităţile sale militare.

De altfel, tacticile şi strategiile militare ale lui Alexandru cel Mare încă sunt studiate şi astăzi în academiile militare.

Reconstrucţie facială a lui Alexandru cel Mare, folosind inteligenţa artificială

#3. Era un bărbat frumos

Alexandru Macedon pare bărbatul perfect, mai ales că izvoarele istorice îl descriu ca fiind şi foarte arătos. Mulți istorici au căzut de acord, pe baza picturilor antice, sculpturilor și documentelor, că el a fost foarte frumos.

Mulți îl descriu ca având părul lung, blond, ajungându-i până la gât, un nas drept, o frunte proeminentă, bărbie scurtă, fără barbă și o privire intensă. Coafura sa era caracteristică epocii elenistice și era cunoscută sub numele de „anastole”, o coafură care a devenit sinonimă cu imaginea lui Alexandru cel Mare.

Buzele sale erau caracteristice unui nobil, părul cârlionțat a crescut într-un vârf pe frunte, pielea lui era netedă și ușor colorată. Se pare că nu era foarte înalt. Alexandru avea o constituție robustă, un trup fizic bine dezvoltat, iar trăsăturile sale faciale erau aproape feminine.

#4. Avea un temperament vulcanic

Conform lui Plutarh, Alexandru a avut un temperament violent și impulsiv, care, fără îndoială, a contribuit la unele dintre deciziile sale.

Deși Alexandru a fost încăpățânat și nu a răspuns la toate comenzile primite de la tatăl său, el a fost deschis la dezbateri. Totuşi, a avut și o latură mai calmă, perceptivă, logică și calculată.

A avut o mare dorință de cunoaștere, o dragoste pentru filozofie, și a fost un cititor pasionat. Acest lucru s-a datorat, fără îndoială, lui Aristotel.

Alexandru a fost inteligent și avea un ritm alert de învățare. Datorită inteligenței sale, și-ar fi dezvoltat capacitatea de a comanda. Alexandru a fost erudit și pasionat atât de arte, cât și de științe.

#5. Narcisism excesiv

Realizările sale extraordinare, împreună cu propriul său sentiment inefabil al destinului și lingușirea tovarășilor săi, pot fi combinate cu iluziile de grandoare care sunt ușor vizibile în testamentul său, precum și dorința sa de a cuceri lumea.

Alexandru pare să fi crezut că el însuși este un zeu, sau cel puțin a încercat să se divinizeze.

Deşi era un războinic care a fost educat într-un mod spartan, obişnuit să trăiască alături de soldaţi şi în focul luptei, Alexandru cel Mare era un narcisist înrăit, spun vechile mărturii. Era încântat peste măsură de aspectul său fizic, cu trăsături frumoase, după cum spuneam, aproape feminine.

• CITEŞTE ŞI:  O femeie cu 44 de copii este cea mai fertilă mamă din lume

Era pe deplin conştient de inteligenţa şi geniul său militar şi totodată îi plăcea să se îmbete cu sentimentele de măreţie şi putere oferite de cuceririle sale.

#6. Alexandru cel Mare avea doi copii

Până şi în ziua de azi există dispute în ceea ce privește orientarea sexuală a lui Alexandru cel Mare.

Cu toate acestea, el a avut trei neveste: Roxana, Statira și Parisat.

Se crede că Alexandru a avut doi copii: Heracles, care era fiul bastard al amantei Barsine și Alexandru al IV-lea, fiul Roxanei.

Alexandru al IV-lea s-a născut în luna august 323 î.Hr., după moartea tatălui său, care s-a petrecut în luna iunie a aceluiași an. În perioada care a urmat morții lui Alexandru cel Mare, regatul său a fost divizat între generalii săi, iar Alexandru al IV-lea a fost proclamat rege alături de unchiul său, Filip al III-lea. Cu toate acestea, el nu a avut niciodată ocazia să conducă în mod efectiv, deoarece a fost asasinat împreună cu mama sa în anul 309 î.Hr., la doar 14 ani,

Heracles a fost un fiu nelegitim al lui Alexandru și al amantei sale, Barsine, fiica nobilului persan Artabazus. Heracles s-a născut în jurul anului 327 î.Hr. și a fost recunoscut ca fiind fiul lui Alexandru de către unii susținători ai casei regale macedonene. Cu toate acestea, el nu a primit un rol în guvernarea imperiului după moartea tatălui său. Heracles a fost ucis în anul 309 î.Hr. la vârsta de 18 ani, într-o încercare de a-și revendica tronul în contextul războaielor de succesiune.

#7. A numit zeci de oraşe după el şi unul după calul său

Alexandru a fondat mai mult de 70 de orașe, dintre care cel puțin 20 au fost botezate în cinstea sa. Cel mai faimos este Alexandria, din Egipt, oraş pe care l-a fondat în anul 331 î.Hr. Acest oraș a fost conceput ca un centru cosmopolit și a devenit capitala regatului Ptolemeic după moartea lui Alexandru cel Mare. Alexandria a fost un important centru de învățământ și cultură, găzduind faimoasa Bibliotecă din Alexandria și Farul din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

În plus, lângă câmpurile de luptă din apropierea râului Hydaspes, din India, Alexandru a fondat orașul Bucefal, numit astfel după calul său favorit, care a fost rănit mortal într-o luptă.

#8. Mirosea frumos

Ştim că, în vremurile antice, igiena nu era cel mai important lucru printre oameni. Fiind obişnuiţi cu muncile grele şi solicitante, oamenii nu puneau mare preţ pe mirosurile pe care astăzi le-am putea cataloga ca dezgustătoare.

Totuşi, Alexandru cel Mare nu era la fel ca ceilalţi oameni, dorindu-şi să emane parfumul zeilor.

• CITEŞTE ŞI:  Bruce Lee, omul care a transformat artele marţiale în filosofie de viaţă

Plutarh scria că Alexandru emana ”cel mai plăcută aromă” şi că inclusiv ”respiraţia şi trupul său erau pline de parfum. La fel şi hainele pe care le purta.”

De altfel, în timpul unei vizite la Siwah în anul 331 î. Hr., Alexandru Macedon a afirmat în faţa tuturor că este ”fiul lui Zeus”, confirmând o dată în plus natura sa narcisistă.

#9. Moartea lui Alexandru cel Mare, învăluită în mister

alexandru cel mare

Deşi a avut extrem de multe realizări, devenind rege al Macedoniei, faraon al Egiptului, rege al Asiei și rege al Imperiului Persan, Alexandru cel Mare a murit la doar 32 de ani.

În ciuda faptului că au existat multe teorii de-a lungul anilor, adevărata cauză a morții lui Alexandru rămâne una dintre misterele lumii antice.

Se cunoştea faptul că Alexandru Macedon avea şi un viciu puternic. Era îndrăgostit de vin şi petrecea numeroase episoade bahice, ajungând să înlocuiască de multe ori apa cu vinul. Băutura în exces, aşa cum arată mărturiile antice îl transformau într-un persoanj irascibil, violent, care-şi pierdea cumpătul şi devenea inabordabil.

De aceea, unii experţi consideră că alcoolismul ar fi cauza morţii timpurii a marelui conducător.

Totuşi, alţi experți medicali afirmă că printre cauzele decesului s-ar putea număra malaria, infecția pulmonară, insuficiența hepatică sau febra. Cu toate acestea, nimeni nu poate spune nimic sigur.[Mai multe detalii]

#10. Trupul său a fost conservat în miere

Acelaşi Plutarh afirmă că trupul lui Alexandru a fost îmbălsămat iniţial în Babilon, de specialişti egipteni.

Totuşi, trupul său ar fi fost cufundat în miere, pentru a scăpa neatins de căldurile toropitoare ale deșertului. Mierea era folosită în antichitate pentru proprietățile sale antibacteriene și conservante, și este posibil ca acest lucru să fi fost făcut pentru a evita descompunerea corpului pe parcursul călătoriei lungi spre Egipt. După o călătorie de doi ani, convoiul funerar a sosit în sfârșit în Egipt.

Trupul neînsuflețit al regelui a fost așezat într-un sarcofag de aur, iar mai apoi într-o casetă mare, tot din aur. În drum spre monumentul funerar, Ptolemeu, unul dintre foştii generali ai lui Alexandru, a deturnat convoiul funerar. Acesta considera că cel care deţine trupul regelui, este îndreptăţit să devină succesor la conducerea Imperiului.

În prezent, mormântul și trupul cuceritorului par a fi pierdute pentru totdeauna.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

45
45 puncte
Radu

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via