Oamenii de știință care caută viață extraterestră au realizat „primul contact” – cu o balenă

Cercetătorii care caută viaţă extraterestră au realizat „primul contact”, dar nu cu fiinţe superioare din altă galaxie, ci cu…o balenă. De asemenea, nu avem nicio idee despre ce a fost vorba în cele 20 de minute de conversație.

Oamenii de știință de la Institutul de Căutare a Inteligenței Extraterestre (SETI) spun că au avut prima „convorbire de contact” din istorie – cu o balenă.

SETI poate părea o organizație puțin probabilă să se preocupe de cântecul balenelor, având în vedere că misiunea lor este de a căuta dovezi ale existenței vieții inteligente în altă parte în Univers. Ceea ce-i interesează pe cercetătorii din cadrul SETI este faptul că balenele pot servi ca mijloc de contact cu astfel de inteligențe extraterestre.^[sursa]

Deşi caută viață extraterestră, oamenii de ştiinţă au intrat în contact cu o balenă

Studiind sunetele emise de balenele cu cocoașă, echipa de cercetători a sperat să afle câte informații pot transmite vocalizările lor, să măsoare complexitatea „limbajului” lor și, poate, să descopere reguli de comunicare care ar putea fi aplicate în cazul contactului cu extratereștrii.

„Așa cum astrobiologia folosește Antarctica ca proxy pentru Marte, la fel și noi folosim sisteme de comunicare non-umane, dar complexe, ca proxy pentru un semnal ETI, dacă și când ar putea fi recepționat unul.”, explică SETI despre proiect pe site-ul lor.^[sursa]

„Balenele cu cocoașă au crescut pe aceeași planetă și în jurul aceleiași stele ca și oamenii, dar sistemele lor de comunicare nu sunt cu siguranță umane! Astfel, ne putem deprovincializa gândirea și abordarea noastră în ceea ce privește detectarea vieții inteligente în spațiu.”, s-a mai arătat pe site-ul SETI.

Folosind cunoștințele dobândite în cadrul acestui proiect, echipa de cercetare a încercat să poarte o conversație cu balenele cu cocoașă în cadrul unei cercetări publicate în noiembrie 2023, redând apeluri către acestea în speranța de a obține un răspuns. Deși majoritatea balenelor au ignorat apelurile, o balenă cu cocoașă pe nume Twain s-a apropiat de barca echipei și a înconjurat-o, în timp ce părea să răspundă la apel cu vocalize proprii.

„Credem că acesta este primul astfel de schimb comunicativ între oameni și balenele cu cocoașă în «limba» balenelor cu cocoașă”, a declarat atunci Dr. Brenda McCowan de la Universitatea California, Davis, într-o declarație.

„Discuţia” cu balena rămâne necunoscută

Așadar, despre ce a fost „conversația”? Nu știm cu adevărat. De fapt, nu știm cu adevărat ce au însemnat vocalizările trimise de cercetători, cu atât mai puțin răspunsul lui Twain. Dar a avut loc un fel de tentativă de comunicare, balena părând să răspundă pe baza vocalizărilor și a comportamentului său.

„A fost un apel de contact. Este modul în care balenele se cheamă între ele; fac «hopa și tropa», și credem că așa își determină reciproc locația. Și iată că am avut o întâlnire unică cu Twain. Ea a dat un răspuns răsunător.”, a declarat pentru publicaţia New York Post Dr. Josie Hubbard, specialist în comportamentul animalelor.^[sursa]

Echipa de cercetare speră că încercarea de a comunica cu balenele ar putea să ne învețe ceva despre comunicarea cu extratereștrii inteligenți, iar din această interacțiune am fi putut afla câte ceva despre disponibilitatea altor specii de a comunica la rândul lor și ce fel de comunicare ar putea prefera animalele. În acest caz, Twain a părut mai interesat la începutul interacțiunii. Apelurile transmise grupului de balene fuseseră înregistrate cu o zi înainte și o includeau chiar pe Twain.

„Putem doar să speculăm că acest răspuns inițial puternic la exemplul nostru de apel de balenă s-a datorat fie unui efect de oglindire al redării apelului lui Twain către ea însăși, fie unui interes sporit datorită faptului că apelul era identificabil pentru unul dintre membrii grupului ei. Deși poate puțin probabilă, prima variantă ar sugera o capacitate cognitivă foarte evoluată de auto-recunoaștere la balenele cu cocoașă, care ar putea fi explorată în continuare folosind un tip de design interactiv adaptiv.”, a scris echipa în studiul lor.

„În cazul celei din urmă situaţii, implicarea inițială și apoi eventuala diminuare a angajamentului constatată de-a lungul schimbului de redare ne oferă o perspectivă mai profundă asupra modului în care putem îmbunătăți viitoarele modele de redare pentru a desluși structura vocală și semnificația în comunicarea animală.”, au mai arătat cercetătorii.

Echipa a variat timpul de răspuns al balenei și a constatat că animalul s-a potrivit cu timpul de răspuns al acesteia. În cele din urmă, însă, Twain s-a plictisit.

„În timp ce rezultatele noastre indică cu siguranță importanța controlului dinamic asupra elementului temporal într-o redare, o limitare majoră a studiului nostru de redare a fost incapacitatea de a modifica orice altceva în afară de momentul redării. Este posibil ca această limitare să fi frustrat sau dezinteresat balena pe parcursul celor trei faze, după cum indică comportamentul ei la suprafață.”, a adăugat echipa de cercetători.

Ne dorim ca extratereștrii să nu se plictisească la fel de mult dacă în cele din urmă vom intra în contact.