10 curiozităţi despre Columna lui Traian, care prezintă războaiele daco-romane din urmă cu aproape 2.000 de ani

7 min


-1
-1 puncte

Columna lui Traian este un celebru monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian, în urmă cu aproape două milenii, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre.

Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere de Forul Roman. Terminată în anul 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic, sub o formă epică, războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei.

#1. Columna lui Traian: dimensiuni

Columna are o înălțime de aproximativ 40 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone.

columna lui Traian
Columna lui Traian

În urma săpăturilor arheologice, experții au reușit reconstituie planul Forului lui Traian şi să îşi imagineze cum arăta locul. Astfel, intrarea se făcea printr-o poartă situată în partea de nord-est, unde se afla un propylon prostil, octo stil cu coloane de cinci ori mai înalte decât cele ale Pantheonului, iar primul monument era Columna.

Baza columnei este în formă de cunună de lauri și are 1,68 de metri, fusul propriu-zis are o înălțime de circa 27 de metri, iar cei doi tamburi pe care se sprijină statuia măsoară împreună 4,66 de metri.

Dimensiunile exacte ale columnei:

  • Înălțimea bazei:1,70 m;
  • Înălțimea arborelui: 26,92 m;
  • Înălțimea blocurilor: 1,521 m;
  • Diametrul arborelui: 3,695 m;
  • Înălțimea statuii: 1,16 m;
  • Înălțimea totală a columnei: 29,78 m;
  • Înălțimea scărilor elicoidale: 29,68 m;
  • Înălțimea columnei, cu excepția plintei: 28,91 m;
  • Înălțimea piedestalului, inclusiv plinta: 6,16 m;
  • Înălțimea columnei deasupra solului: 35,07 m.

#2. Ce reprezintă Columna lui Traian

Columna a fost ridicată atât pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind în acelaşi timp şi o adevărată istorie gravată în piatră.

Terminată în anul 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei.

Basoreliefurile coloanei sunt aranjate într-o spirală continuă, care simbolizează ciclicitatea vieții și a istoriei. De asemenea, spirala poate fi interpretată ca o metaforă pentru ascensiunea lui Traian la putere.

#3. Ce conţin basoreliefurile

Basorelieful prezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) și 105-106 (în partea de jos). Soldații romani și daci sunt prezentați în timpul bătăliei.

Pe fusul coloanei urcă în spirale o bandă sculptată în relief cu o lungime de 200 de metri pe care sunt redate 124 de imagini din Războaiele daco-romane și peste 2.662 de figuri. Basoreliefurile Columnei lui Traian prezintă detalii importante despre îmbrăcăminte, armament, fortificații, harnașament, și mai ales despre figurile personajelor.

Personajul principal al basoreliefurilor este, firesc, împăratul Traian. El apare în 58 de scene, între care adresându-se armatei, primind dacii care i se supun, pe drumul venind spre Dacia sau în calitate de conducător suprem al armatei. Într-un singur relief apare în timpul unei bătălii, călare și cu mantia fluturând. Totodată, pe columnă apare şi chipul lui Decebal, în 8 secvenţe.

• CITEŞTE ŞI:  Elena, fiica lui Ştefan cel Mare şi sfârşitul său tragic într-o temniţă din Moscova

Basoreliefurile coloanei au fost criticate pentru reprezentarea stereotipă a dacilor ca fiind barbari. Cu toate acestea, ele oferă o imagine unică a culturii și a modului de viață al dacilor.

#4. O sursă istorică valoroasă

Principalele opere scrise dedicate războaielor daco-romane au avut neşansa de a nu se păstra până în zilele noastre. Însuşi împăratul Traian a scris o carte despre războaiele cu dacii (De bello dacico) ilustrând etapele şi triumful romanilor în aceste războaie de lungă durată. Medicul Criton, însoţitor în campaniile împăratului Traian a scris o carte intitulată „Getica” care s-a pierdut. De asemenea, Dion Chrysostomos, bun cunoscător al realităţilor din Dacia, a scris o carte care s-a pierdut.

Cărţile despre războaiele dacice ale lui Appian, Arrian, Ammianus Marcellinus precum şi capitolul despre războaiele daco-romane al lui Dio Cassius sunt dispărute. Poemul lui Florus dedicat victoriilor împăratului Traian este şi el pierdut. Suetonius îşi încheie opera cu Domiţian, nemaiajungand să scrie despre domnia lui Traian, iar Historia Augusta, cronica împăraţilor romani începe cu domnia lui Hadrian.

Din aceste motive Columna reprezintă principalul izvor istoric pentru reconstituirea scenelor, etapelor şi evenimentelor care au parcurs şirul războaielor.

Astfel, Columna lui Traian este o sursă importantă de informații despre istoria Daciei și a Războaielor daco-romane. Basoreliefurile oferă detalii despre arhitectura, armele, tacticile militare și viața de zi cu zi a dacilor.

columna lui traian
Columna lui Traian, în cadrul Forului

#5. O operă de artă complexă

Columna, înainte de a fi un monument istoric este şi o operă de artă, fiind un izvor de inspiraţie pentru artişti şi etnografi pentru reconstituirea portretelor, vestimentelor şi armelor. Totodată, importanţa topografică şi arhitecturală a zonelor şi fortificaţiilor ne poate da indicii despre traseul luptelor dintre cele două tabere.

Columna lui Traian este cea mai mare sculptură în relief din toată Antichitatea. Aceasta se compune din patru părţi: fundaţia, piedestalul, columna (coloana propriu-zisă) şi statuia împăratului Traian.

#6. Cine a construit Columna lui Traian

După încheierea războaielor din Dacia, împăratul Traian s-a întors la Roma cu o imensă cantitate de aur şi argint (165.000 kg aur şi 331.000 kg argint), sărbătorind 123 de zile la Roma, perioada în care au luptat peste 10.000 de gladiatori.

Contribuabilii au fost scutiţi de plată impozitului timp de 1 an de zile, iar numeroase edificii urmau a fi construite. Forul lui Traian, în cinstea victoriilor împotriva dacilor a fost inaugurat în 112 curprinzând: arcul de triumf ridicat de Senat şi distrus în timpul domniei lui Constantin cel Mare, atriumul-celebra piaţa înconjurată de coloade având în centru statuia ecvestră a lui Traian, Basilica Ulpia, biblioteca Ulpia împărţită în două corpuri de clădiri pentru literatura latină şi greacă, Templul lui Traian şi Columna lui Traian.

• CITEŞTE ŞI:  Dacii falsificau monede de argint, iar tehnica pe o foloseau este impresionantă. Tradiţia a fost dusă mai departe

Columna lui Traian, finalizată în data de 12 mai 113 este singurul monument care s-a mai păstrat din Forul lui Traian.

Lucrarea i-a fost încredințată vestitului arhitect sirian Apolodor din Damasc, cel care a construit și podul peste Dunăre de la Drobeta. Apolodor a adus la Roma elemente arhitecturale orientale și le-a îmbinat în stilu-i caracteristic cu arhitectura tradiţională locală.

#7. Dispariţia statuii lui Traian

Columna lui Traian este cea mai mare sculptură în relief care a fost realizată vreodată în Antichitate. În vârful acesteia se afla o statuie a împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dar care a dispărut în Evul Mediu fără urmă, circumstanțele rămân necunoscute până astăzi.

Există mai multe teorii despre ce s-a întâmplat cu statuia:

  • Distrusă de un cutremur: Roma a fost lovită de mai multe cutremure puternice în Evul Mediu, care ar fi putut distruge statuia.
  • Doarată de un fulger: Fulgerele au lovit Columna lui Traian de mai multe ori, ceea ce ar fi putut deteriora sau distruge statuia.
  • Furată: Statuia ar fi putut fi furată de hoți sau de vandali.
  • Îndepărtată de autorități: Este posibil ca statuia să fi fost îndepărtată de autoritățile romane din cauza deteriorării sau a schimbării preferințelor artistice.

Cert este că în anul 1598, Papa Sixtus al V-lea i-a ordonat celebrului arhitect Fontana ca în locul statuii lui Traian, în vârful Columnei, să ridice o statuie a Sfântului Petru.

#8. Policromia columnei

În Antichitatea romană monumentele arhitecturale și statuile erau reprezentate artistic în culori. Acest mod de percepere vizuală în societatea romană a avut probabil ca inspirație arta greacă care utiliza culorile pentru propriile monumente arhitecturale și artistice.

Metoda fluorescenței razelor X a demonstrat științific că scenele de pe Columna lui Traian au fost pictate în Antichitate. Capacitatea spectrometriei fluorescenței X a determinat prezența infinitezimală a elementelor cu greutatea atomică care au putut recunoaște substanțele colorate ale tegumentelor marmurei, ajutând la reconstituirea fotografică a scenelor Columnei în aspectul lor inițial și colorizat.

columna lui Traian
Detalii de pe Columna lui Traian

#9. Propagandă sau valoare documentară?

Faimosul monument a mai fost numit „actul de naştere al poporului român” deoarece reprezintă o cronică vizuală a războaielor daco-romane care au dus la formarea lui.

Numeroşi specialişti s-au exprimat asupra valorii istorice şi documentare a Columnei. Pentru unii reliefurile reprezintă o cronică în sculptură destul de exactă având ca model textul operei lui Traian, în timp ce pentru alţii, Columna reprezintă un monument artistic de propagandă, cu inevitabile exagerări şi deformări în raport cu textul istoricului Dio Cassius privind faimosul monument.

În sprijinul acestei din urmă teorii evocăm şi realismul sculptorilor romani care au avut o deosebită acribie de a descrie portretul personajelor şi evenimentele sângeroase de pe câmpul de luptă într-un stil relativ sumar şi schematic.

• CITEŞTE ŞI:  Cum dorm balenele şi delfinii fără să se înece dacă au nevoie de aer pentru a supravieţui

În pofida unor mici contradicţii între izvoarele scrise despre campaniile militare ale romanilor la nord de Dunăre în cele două războaie şi basoreliefurile de pe Columnă, „filmul antic” de pe Columnă se pare a fi în concordanţă cu realitatea şi cu cea mai mare parte din textul lui Dio Cassius.

Totodată, după cum am precizat, această misiune i-a fost încredinţată vestitului arhitect sirian, Apolodor din Damasc care a supravegheat bunul mers al lucrărilor. Bazându-se pe cunoaşterea realităţilor din Dacia, Apolodor a condus lucrările comandate de împărat, lucrări care erau în apogeul înfloririi sculpturii române în Imperiul Roman.

Aşadar scupltorii nu puteau să se îndepărteze de textul lui Traian, deoarece Columna lui Traian are un caracter official, fiind ridicată între cele două biblioteci şi amplasată în Forul lui Traian. Pe parcursul scenelor apar evenimente fireşti în deplasarea şi desfăşurarea unui război, anume: discursurile împăratului Traian în faţa armatei, consiliile de război, construirea de castre, bătăliile, trecerea Dunării printr-un pod de vase şi descrierea amănunţită a locului, a portului, a fizionomiei şi a fortificaţiilor.

În schimb, dacă monumentul ar fi doar o operă artistică de propagandă, de ce mândrul arhitect Apolodor din Damasc, căruia i se atribuie construcţia podului, nu şi-a expus o descriere laborioasă a podului pe Columnă într-o manieră în care să impresioneze pe cetăţenii imperiului?

Chiar dacă opera sa reprezintă una dintre cele mai mari şi impresionante edificii construite în Antichitate, romanii au ţinut morţiş să reprezinte succint şi sintetizat evenimentele şi luptele care au avut loc pe parcursul Războaielor daco-romane.

Un alt argument care combate afirmaţiile că monumentul este doar o operă artistică şi propagandistică, este scena în care romanii sunt surprinşi de un dramatism nespecific Imperiului Roman. Scena dramatică surprinde tortura la care erau supuşi romanii de către femeile dace, tortura înfăţişată prin arderea cu ajutorul unor făclii a soldaţilor romani.

#10. Columna lui Traian a fost şi mormântul împăratului

După moartea lui Traian, din data de 9 august 117, Senatul roman a votat ca cenușa lui Traian să fie îngropată în baza pătrată a coloanei, care este decorată cu arme și armuri dacice capturate. Cenușa sa și cea a soției sale, Plotina, au fost așezate în interiorul bazei în urne de aur (care au dispărut ulterior din monument).

O interpretare a acestui lucru este că Traian ar fi dorit ca această coloană să fie locul său de odihnă finală încă de la începutul proiectului și că asemănările de design cu alte structuri funerare au făcut-o o alegere naturală pentru Senatul roman. În special, înconjurarea frizei coloanei necesară pentru observatori evocă practicile funerare romane, atrăgând atenția asupra centrului și, în consecință, asupra sfârșitului lui Traian.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

-1
-1 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via