10 lucruri bizare pe care le făceau egiptenii antici

6 min


7
7 puncte

Egiptenii antici aveau obiceiuri și practici neobișnuite, care le distingeau de alte civilizații antice.

Odinioară învăluit în mister, Egiptul Antic continuă să fascineze și să inspire omenirea chiar și în zilele noastre. Această civilizație magnifică, care s-a dezvoltat pe malurile misterioase ale Nilului, a lăsat în urmă o moștenire impresionantă care se întinde pe mii de ani. O serie de obiceiuri neobișnuite, unele dintre ele bizare și intrigante, au contribuit la crearea acestei lumi enigmatice și spectaculoase.

10 lucruri bizare pe care le făceau egiptenii antici

#1. Mumificarea

Egiptenii antici credeau în viața de apoi și mumificau corpurile celor morți pentru a le păstra pentru eternitate. Egiptenii credeau că spiritul decedatului se putea întoarce la corp dacă acesta era păstrat intact.

Procesul de mumificare implica mai multe etape, printre care:

  • Extracția creierului și a organelor interne prin incizie abdominală. Singura excepție era inima, care era considerată organul gândirii;
  • Curățarea cavității abdominale cu ierburi și condimente și umplerea ei cu pânză sau paie;
  • Deshidratarea corpului prin scufundarea lui într-o soluție de sare numită natron timp de 40 de zile;
  • Spălarea și ungerea corpului cu uleiuri aromate și rășini;
  • Înfășurarea corpului în bandaje îmbibate cu substanțe impermeabile și antimicrobiene;
  • Așezarea mumiei într-un sarcofag decorat cu simboluri religioase și ofrande pentru viața de apoi;

Egiptenii antici își mumificau adesea animalele de companie, precum pisicile, câinii și chiar și crocodilii, pentru a-i însoți pe stăpânii lor în viața de apoi. Aceste animale mumificate erau tratate cu mare respect și uneori erau îngropate alături de stăpânii lor.

Procesul de mumificare s-a dezvoltat și perfecționat pe parcursul a mii de ani în Egiptul antic, fiind considerat o artă și o știință sacră.

tutankhamon
Sarcofagul lui Tutankhamon

#2. Construirea piramidelor

Piramidele egiptene reprezintă una dintre cele mai mari enigme ale omenirii. De la modul în care au fost construite şi până la scopurile lor ascunse, există multe teorii şi ipoteze controversate dezvoltate din momentul în care au fost redescoperite. În general, egiptenii antici au construit piramide pentru a servi drept morminte pentru faraonii lor. Acestea erau construcții gigantice, realizate cu mare precizie și inginerie avansată.

Piramidele au fost construite pe malul vestic al Nilului, pentru a simboliza legătura dintre faraoni și viața de apoi. Egiptenii credeau că soarele apune în vest și că sufletele faraonilor se alăturau lui Osiris, zeul morților, în această direcție.

Citeşte şi:  Epava de la Costineşti a fost ruptă în două şi va dispărea de tot. Povestea fascinantă a navei care a aparţinut lui Aristotel Onasis

Piramidele nu au fost construite doar ca morminte pentru faraoni, ci și ca centre religioase și culturale. În jurul lor se aflau temple, capele, case pentru preoți și muncitori, depozite pentru ofrande funerare și alte clădiri auxiliare. Unele piramide aveau chiar și bărci solare îngropate lângă ele pentru a transporta sufletele faraonilor spre cer.

#3. Picturile funerare

Egiptenii antici pictau scene detaliate pe pereții mormintelor, reprezentând evenimente din viața defunctului sau ritualuri funerare. De asemenea, aceste desene aveau rolul de a le asigura defuncţilor protecție, prosperitate și fericire în viața de apoi.

Picturile funerare erau realizate pe pereții mormintelor sau pe sicriele și sarcofagele celor îngropați. Ele ilustrau scene din viața cotidiană a decedatului, ritualuri religioase, zei și zeități, călătoria sufletului spre lumea de dincolo sau peisaje ale câmpiei inundabile a Nilului.

Picturile funerare foloseau o paletă variată de culori obținute din minerale și plante și respectau reguli stricte de compoziție și perspectivă. Picturile funerare au evoluat odată cu istoria Egiptului antic și au reflectat schimbările politice, sociale și religioase care au avut loc de-a lungul mileniilor.

#4. Egiptenii antici şi vindecarea prin exorcizare

Vindecarea prin exorcizare în Egiptul antic era o practică care presupunea alungarea spiritelor rele sau a forțelor oculte care cauzau boala sau suferința unei persoane. Exorcizarea se făcea de obicei prin rostirea unor formule magice, folosirea unor amulete sau obiecte sacre, sacrificarea unor animale sau oferirea unor daruri zeilor.

Exorcizarea era considerată o parte a medicinei egiptene, care nu făcea o distincţie clară între cauzele naturale și supranaturale ale bolilor. Medicii egipteni erau de multe ori şi preoţi sau magicieni care cunoșteau secretele lumii invizibile și puteau să intervină în favoarea pacienţilor lor. Exorcizarea era practicată atât pentru oameni cât şi pentru animale sau obiecte contaminate de forţele răului.

egiptenii antici curiozităţi

#5. Hieroglifele

Egiptenii antici foloseau un sistem de scriere unic, numit hieroglife. Acesta era compus dintr-o serie de simboluri care reprezentau cuvinte sau sunete. Hieroglifele reprezintă unul dintre cele mai fascinante și enigmatice sisteme de scriere din istoria omenirii.

Hieroglifele au început să fie folosite în jurul anului 3.200 î.Hr. și au fost unul dintre primele sisteme de scriere din lume. Ele au fost utilizate pentru aproape 3.500 de ani, până în secolul al IV-lea d.Hr.

Hieroglifele sunt simboluri pictografice, ceea ce înseamnă că fiecare caracter reprezintă un obiect sau o idee. Deși inițial au fost concepute ca reprezentări vizuale ale lucrurilor din lumea reală, în timp, au evoluat pentru a exprima concepte abstracte și sunete.

Citeşte şi:  Dimitrie Bolintineanu, poetul care şi-a pierdut minţile, sfârşind într-un ospiciu

Hieroglifele au rămas nedescifrate până în secolul al XIX-lea, când savantul francez Jean-Francois Champollion a reușit să le descifreze cu ajutorul Pietrei Rosetta.

#6. Căsătoriile regale între frați

Căsătoriile între membrii familiei regale erau comune în Egiptul antic, pentru a păstra linia sanguină pură şi pentru a consolida puterea. Faraonii se căsătoreau adesea cu surorile sau mătușile lor.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens îl reprezintă căsătoria regelui Tutankhamon cu sora sa vitregă, Ankhesenamon. Un alt exemplu îl reprezintă căsătoria Cleopatrei cu fratele său mai mic, Ptolemeu al III-lea. De asemenea, faraonul Ptolemeu al II-lea s-a căsătorit cu sora sa, Arsinoe a II-a, care a fost divinizată după moartea ei.

Mai mult, faraonul Ramses al II-lea s-a căsătorit cu două dintre fiicele sale Bintanath și Meritamon.

#7. Egiptenii antici şi portul de peruci

Portul de peruci în Egiptul antic era o practică răspândită atât printre bărbați cât și printre femei, care aveau motive diferite pentru a-și acoperi capul cu podoabe artificiale.

Unul dintre motive îl reprezenta igiena. Egiptenii își rădeau capul pentru a evita păduchii şi alte insecte care se puteau ascunde în păr.

Un alt motiv ţinea de partea estetică. Perucile le permiteau egiptenilor să-şi schimbe aspectul după moda vremii sau după preferinţele personale. Perucile erau realizate din păr uman sau animal, din fibre vegetale sau din lână și puteau avea diferite culori și forme.

Un al treilea motiv era legat de religie. Perucile erau considerate un simbol al statutului social și al puterii divine. Faraonii, reginele și preoții purtau peruci elaborate și decorate cu bijuterii, flori sau alte accesorii pentru a-și arăta demnitatea și autoritatea.

egiptenii antici
Tratament cosmetic în Egiptul antic

#8. Egiptenii antici şi igiena personală

Igiena personală din Egiptul antic era o preocupare importantă pentru locuitorii acestei civilizații, care aveau obiceiuri de curăţenie și frumuseţe avansate pentru epoca lor.

Egiptenii antici se îmbăiau zilnic în Nil sau în bazine speciale și foloseau săpunuri din plante și uleiuri amestecate cu săruri alcaline. De asemenea, foloseau deodorante naturale pentru a combate mirosul corporal, făcute din ierburi, flori, rășini sau chiar coajă de broască țestoasă.

Egiptenii antici făceau baie în lapte, dar nu toți și nu foarte des. Această practică era rezervată mai ales pentru regine sau femei bogate care își permiteau să folosească lapte de capră sau de măgăriță pentru a-și hidrata și înfrumuseța pielea. Se spune despre Cleopatra, celebra regină a Egiptului, că obişnuia să facă baie în lapte și că adăuga și miere sau uleiuri parfumate pentru a spori efectele. Baia în lapte era considerată un ritual de purificare și de relaxare care contribuia la menținerea tinereții și a frumuseții.

Citeşte şi:  Doctorul care i-a furat creierul lui Albert Einstein: Thomas Harvey voia să afle secretul geniului

Egiptenii se machiau cu diferite substanțe colorate, cum ar fi kohl-ul pentru ochi sau icrele roșii pentru buze și obraji. Aceştia se parfumau cu uleiuri esențiale extrase din flori precum crinul, narcisa sau lotusul albastru. Totodata, îşi îngrijeau unghiile cu pensete şi forfecuțe şi îşi spălau dinții cu praf de nisip sau cenuşă.[sursa]

#9. Servitori shabti

Egiptenii antici credeau că în viața de apoi, vor fi nevoiți să muncească la fel ca în viața pământească. Pentru a evita această muncă, își îngropau morții cu statuete numite shabti, care erau menite să îndeplinească munca în locul defunctului.

Acestea erau figurine mici, de obicei în formă de mumie, care erau îngropate cu decedații egipteni pentru a-i ajuta în viața de apoi. Servitorii shabti erau considerați sclavi magici care puteau să execute diferite sarcini pentru stăpânul lor mort, cum ar fi să lucreze pe câmpuri sau să construiască monumente.

Statuetele aveau inscripționate pe ei numele decedatului și o formulă magică care îi invoca. Numărul figurinelor varia de la una la câteva sute, în funcție de statutul și bogăția decedatului. Servitorii shabti au fost folosiți timp de aproximativ 2.000 de ani în Egiptul antic, din Regatul Mijlociu până în perioada ptolemeică.[sursa]

#10. Îndepărtarea creierului prin nas

În procesul de mumificare, creierul defunctului era îndepărtat printr-o tehnică neobișnuită. Egiptenii foloseau un cârlig lung și subțire, care era introdus prin nara defunctului. Cu acest instrument, creierul era fragmentat și amestecat, pentru a fi apoi extras prin nări.

Această practică era realizată deoarece egiptenii antici nu considerau creierul ca fiind important în viața de apoi. Aceştia considerau inima a fi organul care gândeşte.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

7
7 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide