10 curiozităţi despre Tutankhamon, unul dintre cei mai cunoscuţi faraoni din istorie

8 min


9
9 puncte

Tutankhamon este cel mai cunoscut dintre faraonii egipteni, fiind conducătorul Egiptului între anii 1332 î.Hr. – 1323 î.Hr. Acesta a fost fiul faraonului Amenhotep al IV-lea și al unei femei necunoscute, numită „Doamna mai tânără”. Se presupune că Nefertiti ar fi fost mama lui Tutankhamon, acesta făcând parte din dinastia a 18-a a Noului Regat, numită și Epoca de aur a faraonilor.

Născut în jurul anului 1341 î.Hr., Tutankhamon a intrat în istorie ca cel mai tânăr conducător al Egiptului antic. Însă acesta nu este singurul lucru care i-a adus faima.

La început, numele celebrului faraon era Tutankhaten, care înseamnă aproximativ „imaginea vie a lui Aten”. Aten era un zeu venerat de către tatăl său, Akhenaten (Amenhotep), astfel că a decis să-şi schimbe numele în Tutankhamon, care înseamnă „imaginea vie a lui Amon”. Amon era zeul teban al Soarelui.

Însă deşi a rămas cunoscut astfel pentru posteritate cu acest nume, adevărul este că egiptenii îl cunoşteau după numele de Nebkheperure. Acesta era unul dintre cele cinci nume ale sale, fiind totodată şi cel mai important. În vremurile moderne, faraonul mai este numit, simplu, regele Tut.

tutankhamon

10 curiozităţi despre Tutankhamon

#1. Părinţii regelui Tutankhamon erau rude

Cercetările ştiinţifice moderne au arătat faptul că Tutankhamon provenea dintr-o relaţie între rude. Acest lucru nu era ceva neobişnuit pentru familiie regale din acele vremuri, care considerau că, având relaţii cu membrii propriilor familii, vor păstra linia sangvină pură. Problemele aveau să apară mai târziu, iar cei care aveau de suferit erau urmaşii lor.

O analiză ADN, realizată în anul 2010, a arătat iniţial că părinţii faraonului Tutankhamon erau fraţi. Ulterior, întrucât rezultatul nu era clar, s-a constatat că este posibil ca părinţii săi să fie veri.[sursa] Oricum ar fi, o legătură de rudenie directă între părinţii săi a existat.

Tatăl „faraonului băiat”, aşa cum era numit regele Tut, a fost regele eretic Akhenaten (Amenhotep al IV-lea). Nu se ştie cu exactitate cine a fost mama sa, însă arheologii sunt de părere că aceasta a fost regina Nefertiti. Aceasta din urmă era verişoara lui Amenhotep al IV-lea, dar şi una dintre soţiile sale.

Ankhesenamon, o soţie…neobişnuită

La rândul său, regele Tut s-a căsătorit pe când avea doar 7 ani, cu o femeie pe nume Ankhesenamon. Aceasta era fiica lui Amenhotep al IV-lea şi a reginei Nefertiti. Asta o făcea sora vitregă a lui Tutankhamon. Sau, dacă într-adevăr Nefertiti era mama regelui Tut, Ankhesenamon era chiar sora acestuia.

De asemenea, povestea lui Ankhesenamon este una bizară. Se pare că aceasta a fost căsătorită de două ori până să devină soția lui Tutankhamon. Din prima căsătorie, cea cu propriul tată, Akhenaten, s-a născut o fetiță, prințesa Ankhesenpaaten Tasherit. După moartea tatălui ei, a devenit pentru scurt timp soția fratelui ei, Smenkhkare. Abia după moartea acestuia a devenit soția lui Tutankhamon.

Regele Tut şi soţia sa au avut două fiice, ambele născute decedate. Trupurile lor au fost mumificate şi, într-un final, puse în mormântul tatălui lor.

Ankhesenamon a trăit mai mult decât soţul său, iar sursele istorice arată că aceasta s-a recăsătorit cu faraonul Ay, unchiul lui Tutankhamon.

#2. A devenit faraon la doar 9 ani

Fiind nepotul faraonului Amenhotep al II-lea şi fiul faraonului Amenhotep al IV-lea, Tutankhamon era predestinat să ajungă faraon la rândul său.

A devenit conducător al Egiptului la vârsta de 9 ani. Deşi a domnit pentru o perioadă de doar 10 ani, povestea sa a devenit foarte cunoscută, fiind unul dintre cei mai renumiţi faraoni din istorie.

Se spune că regele Tut a fost cel mai tânăr conducător care a domnit vreodată peste Egipt. Din cauza vârstei fragede, unchiul său, Ay, a fost cel care a condus de facto regatul în primii ani de domnie.

#3. A instaurat reforme religioase

Tutankhamon nu a trebuit să facă prea multe pentru a-şi mulţumi poporul. Asta pentru că tatăl său, Akhenaton a fost un conducător extrem de slab.

Acesta a schimbat religia, concentrându-se pe venerarea unui singur zeu: Aton, un zeu al Soarelui. Akhenaton a consolidat regimul atonist, declarând ca Aton va fi nu numai zeul suprem, ci zeitatea unică, și interzice închinarea la toate celelalte, inclusiv venerarea idolilor. Acest lucru l-a făcut să fie etichetat ca eretic.

De asemenea, Akenathon a mutat sfânta capitală de la Teba la Amarna, un oraş nou. În cel de-al şaptesprezecelea an al domniei sale, Akenathon a murit.

Odată ajuns faraon, Tutankhamon a anulat reformele religioase ale tatălui său. Totodată, a mutat din nou capitala religioasă la Teba. Aceste lucru i-au adus aprecierea poporului în scurta sa domnie.

#4. Regele Tutankhamon avea probleme de sănătate

Tutankhamon avea o înălţime de 1,80 metri, moştenind trăsături precum incisivii largi de pe linia genealogică a faraonului Thutmosis.

O scanare CT a mumiei sale a arătat că s-a născut cu despicături labiale şi palatine, un picior stâng deformat şi suferea de scolioză. Aceste lucruri îl împiedicau să meargă normal. Cel mai probabil, faptul că predecesorii săi au fost rude directe a reprezentat cauza acestor simptome şi maltformaţii.

Printre obiectele găsite în mormântul său se afla şi un baston, lucru care confirmă problemele de mers ale faraonului. De asemenea, regele Tut a suferit şi de malarie, boală care i-a slăbit sistemul imunitar şi de epilepsie.

Mai mult, în operele de artă antice în care apare figura sa, în momente care implică activitate fizică (precum trasul cu arcul) regele Tut stă aşezat. De obicei, faraonii sunt reprezentaţi în picioare în aceste desene.

#5. Suspiciune de asasinat

Moartea faraonului Tutankhamon este învăluită în mister. La doar 18 ani, faraonul băiat s-a stins din viaţă în condiţii neclare.

Se presupune că ar fi fost ucis printr-o lovitură la cap, dar există mai multe teorii. Suspectul principal ar fi fost Ay, unchiul şi succesorul său, a cărui motivaţie consta în preluarea tronului. O radiografie a indicat un cheag de sânge în craniul său.

O altă variantă este aceea că faraonul ar fi fost ucis de către soția sa, deoarece nu putea să aibă copii sănătoși din cauza stării sale de sănătate.

Însă, bazat pe dovezile descoperite de-a lungul vremii, aceasta își iubea soțul foarte mult, fapt care face crima puţin probabilă.

Un alt suspect este Maya, un servitor al faraonului. Dar și despre acesta se presupune că ținea la faraon și că el ar fi cel care a distrus documentele care indicau locul mormântului său.

Un alt suspect este generalul Horhemheb. Totuși, dacă acesta ar fi fost ucigașul, i-ar fi luat imediat locul pe tron. În plus, acesta era tocmai cel care îl instruia pe faraon.

Unii cercetători cred că lovitura s-ar fi produs la îmbălsămare și că teoriile cum că Tutankhamon ar fi fost lovit în cap sau că a fost otrăvit sunt false. Chiar dacă a avut coloana strâmbă sau s-a accidentat la piciorul stâng, Tutankhamon ar fi rezistat. Moartea sa rămâne, în mare parte, un mister.

tutankhamon
O refacere digitală a faraonului, conform afecţiunilor sale medicale

#6. Alte ipoteze privind moartea faraonului

Conform unui studiu genetic major, efectuat pe mai mulți membri din familia lui Tutankhamon, cercetătorii au descoperit că acesta avea anumite malformații la nivelul picioarelor.

În afară de o afecțiune a oaselor picioarelor de care suferea, numită maladia Kohler II, faraonul Tutankhamon avea picioarele grav deformate. Din acest motiv, era nevoit să se deplaseze cu ajutorul unui baston, fapt confirmat mai sus.

Celui de-al doilea deget de la piciorul drept al faraonului îi lipsea osul mijlociu, fiind astfel mai scurt, iar laba piciorului stâng era îndoită înspre interior, faraonul călcând pe gleznă, nu pe talpă.

Această afecțiune a piciorului necesită încălțăminte special fabricată. Cu ajutorul unor curelușe din piele, piciorul faraonului era menținut în poziția corectă, pentru ca acesta să nu se deplaseze târându-și piciorul bolnav. Acest studiu a arătat aspectele menţionate mai sus, respectiv că părinții săi au fost frate și soră și că, din cauza incestului, el s-a născut cu o deformație la picior și avea șolduri feminine.

Masca mortuară a lui Tutankhamon, acoperită cu aur, arată imaginea unui faraon care sugerează putere și frumusețe regală. În realitate, însă, el avea dinții ieșiți în exterior, o deformație la picior (la talpă) și șolduri feminine. Mai mult, în loc să fie pasionat de cursele carelor de război, el mergea șchiopătând, sprijinindu-se mereu într-un baston, în tot timpul domniei sale din secolul al 14-lea Î.Hr.

#7. Succesorii lui Tutankhamon au încercat să-l şteargă din istorie

După moartea lui Tutankhamon, soţia şi sora sa, Ankhesenamun a trimis mesaje regelui hititilor, Suppiluliuma I, pentru a cere să se căsătorească cu unul dintre fiii săi.

În cele din urmă, Ankhesenamun s-a recăsătorit cu Ay, unchiul lui Tutankhamon, acesta ajungând pe tronul de faraon. Ulterior, Ay s-a recăsătorit cu Tey. După moartea faraonului Ay, generalul Horemheb a uzurpat tronul şi a dus o campanie de ştergere din memoria istoriei Egiptului a tuturor membrilor familiei amarniene, imaginile acestora fiind şterse.

Mai mult decât atât, Tutankhamon a fost înmormântat rapid într-un mormânt nedemn de statutul sau de faraon. Mormântul a fost săpat în stâncă ,în Valea Regilor, aşa cum se obişnuia la aceea vreme.

Motivul ar fi că mormântul regal nu era finisat la timp, iar termenul de 70 de zile pentru păstrarea trupului spre a fi mumificat se încheiase. Mormântul său a fost jefuit în antichitate, însă doar obiecte perisabile au fost luate, ulterior fiind restaurat şi de atunci nimeni n-a mai putut intra în interior, urma sa fiind pierdută în timp.

Spre sala funerară era un coridor ce coboara, iar intrarea era sigilată. Pereţii sălii funerare au fost decoraţi cu scene cu ceremonia deschiderii gurii faraonului (Ay fiind acela care a efectuat ceremonia), scene cu faraonul alăturat zeilor, textul Amduat despre Viaţa de Apoi şi pasaje din Cartea Morţiilor. Mormântul era alcătuit din anticameră, anexă, sala funerară şi sala tezaurului.

Mormântul faraonului Tutankhamon, din Valea Regilor

#8. Descoperirea mormântului lui Tutankhamon

Mormântul său a fost descoperit intact, în anul 1922, de către arheologul Howard Carter şi lordul George Herbert de Carnarvon. Mormântul poartă numele KV62, KV fiind un acronim de la King’s Valley (Valea Regilor), iar 62 numărul de ordine al mormântului.

Mumia faraonului era adăpostită într-un sarcofag de aur, băgat în alte două sarcofage din lemn. În interiorul mormântului s-au găsit statuete ale zeilor, tronul, vase de ceramică cu vin, o statuie mare a lui Anubis, vase canopice, două care, cele două mumii ale fetuşilor morţi la naştere, piese de mobilier şi altele. În total, au fost catalogate circa 5.000 de obiecte.

Masca funerară a lui Tutankhamon este realizată din aur, decorată şi pictată cu lapis lazuli, cuarţ, obsidian, turcuaz, faianţă, sticlă, având o greutate de 11 kg.

#9. Tutankhamon deţinea un pumnal făcut din meteorit

Printre obiectele descoperite în mormânt se afla şi un pumnal interesant. Acesta a fost confecţionat dintr-un meteorit, fapt care îl face extrem de valoros.

Pumnalul a fost descoperit pe trupul mumificat al faraonului, însă abia în urma unor cercetări recente s-a constatat că obiectul provine din spaţiul cosmic. Fierul din lama pumnalului conţine 10,8% nichel şi 0,58% cobalt. Acest procentaj ridicat de nichel arată că fierul provine de pe un meteorit.

Pumnalele lui Tutankhamon, unul cu lama din aur, celălalt cu lama din fier (meteorit)

#10. Blestemul faraonului

Atunci când Carter și Carnavon au coborât treptele, Carnarvon a constatat că fusese înţepat de o insectă, însă nu s-a îngrijorat. Ulterior, când s-a bărbierit, a tăiat înţepătura cu o lamă, provocându-şi o infecţie. În cele din urmă, pe 5 aprilie 1923, lordul Carnarvon a decedat.

Înainte de acest moment, canarul lui Carnarvon a fost mâncat de un șarpe (simbolul faraonului), chiar în ziua când mormântul a fost deschis. Apoi, alte zeci de oameni au murit în următorii 20 de ani.

Ziariştii vremii, care şi atunci erau în căutare de senzaţional, au făcut legături între moartea accidentală sau naturală a mai multor persoane care au vizitat mormântul faraonului, luând astfel naştere „blestemul faraonului”.[detalii]


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

9
9 puncte

0 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide