Piatra din Rosetta, obiectul care a stat la baza descifrării scrierii hieroglifice

3 min


5
5 puncte

Piatra din Rosetta reprezintă o stelă egipteană, ce datează din anul 196 î.Hr., care a stat la baza descifrării scrierii hieroglifice. O stelă este un monument specific antichității, cu caracter comemorativ, în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi.

Monumentul a fost creat în timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, conţinând trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite.[sursa]

Piatra din Rosetta: descoperire şi descriere

Piatra din Rosetta are o lungime de 112,3 cm, o lăţime de 75,7 cm şi o grosime de 28,4 cm.

Aceasta a fost descoperită în luna iulie 1799 de către un muncitor ce lucra sub supravegherea soldaţilor lui Napoleon Bonaparte la extinderea unui fort de lângă localitatea egipteană Rosetta (în arabă Rashid), aflată pe malul stâng al Nilului, la o distanţă de 54 km de Alexandria.

Piatra din Rosetta este din granit negru, având o formă aproximativ rectangulară.

Pe suprafaţa monumentului există trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite: hieroglifică, demotică și greacă. Din partea superioară, cea care conține inscripția hieroglifică, lipsește o parte.

Unul dintre muncitori i-a arătat piatra căpitanului francez care conducea lucrările, Pierre-Francois Bouchard. Văzând cele trei texte, acesta s-a entuziasmat la ideea că ele ar putea însemna acelaşi lucru, ceea ce putea duce, folosindu-se textul din limba greacă, la descifrarea scrierilor hieroglifice omniprezente în Egipt.

Citeşte şi:  Legea care oferea libertate condamnaţilor, dacă se căsătoreau cu prostituate şi plecau din Paris

Francezii au dus Piatra din Rosetta la proaspătul înfiinţat Institut Naţional din Cairo. Unul dintre generalii lui Napoleon, bun cunoscător de greacă, a reuşit să traducă textul ce era scris în această limbă.

Piatra din Rosetta
Piatra din Rosetta şi Jean Francois Champollion

Ce informaţii conţine Piatra din Rosetta

Inscripţia redă un decret al consiliului preoţilor regelui Ptolemeu V, care pe atunci avea 13 ani, cu ocazia primei aniversări a încoronării acestuia. Al doilea text a fost identificat ca fiind scris cu caractere demotice, de asemenea o enigmă în acea perioadă.

Napoleon a ordonat ca inscripţiile de pe Piatra de la Rosetta să fie copiate şi trimise la diverse universităţi din Europa spre a fi studiate.

În luna februarie 1802, Piatra din Rosseta a ajuns la Londra, unde a fost expusă pentru puţin timp la Societatea de Anticariat. În acelaşi an, Regele George al-III-lea a dispus printr-un decret ca Piatra din Rosetta să fie transferată la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, acolo unde se află şi în prezent.

Deoarece Piatra din Rosetta nu a fost găsită întreagă, din cele 14 rânduri ale textului superior, scris cu hieroglife, lipsesc părţile de început şi sfârşit.

De asemenea, din acest text lipseşte un număr necunoscut de rânduri întregi aflate în partea superioară. Din cele 32 de linii scrise cu caractere demotice, aproape jumătate sunt incomplete. Din cele 54 de linii scrise în greacă, 26 au sfârşitul incomplet.

Descifrarea hieroglifelor

În următoarele două decenii au existat mai multe încercări de descifrare a hieroglifelor, însă fără succes. Cel care avea să dezlege acest mister a fost Jean Francois Champollion. Acesta s-a născut pe 23 decembrie 1790, la Figeac, în Franţa. De mic a dovedit un talent înnăscut pentru învăţarea limbilor străine.

Citeşte şi:  Elagabal, unul dintre cei mai controversaţi împăraţi romani

Pe 21 decembrie 1821, comparând cele 1419 hieroglife cu cele 486 cuvinte din textul în limba greacă, Champollion a descoperit faptul că, hieroglifele trebuie să reprezinte elementele fonetice sau literele unui sistem alfabetic.

Faptul că în textul cu hieroglife apărea de 6 ori cartuşul ce conţinea numele lui Ptolemeu, nu a fost suficient.

O altă descoperire a fost făcută de către arheologul britanic W.J. Bankes, în anul 1815, la Philae, în Egipt. Acesta a descoperit un obelisc cu un text scris şi în greacă şi în scriere hieroglifică, care i-a permis lui Champollion să descifreze misterul.

Cleopatra şi Ptolemeu

Pe 27 Septembrie 1822, Champolion a comunicat Academiei Franceze marea descoperire. În textul de pe obeliscul de la Philae scris în limba greacă, apar numele Cleopatra şi Ptolemeu. Champollion a recunoscut cartuşul ce conţinea numele Ptolemeu, acesta fiind identic cu cel de pe piatra din Rosetta. Apoi a identificat cartuşul cu seria de hieroglife corespunzătoare numelui Cleopatra.

Atât Ptolemeu, cât şi Cleopatra conţin literele E, L, O, P, T. Astfel, Champollion a reuşit să identifice în cartuşele ce simbolizau cele două nume, hieroglifele corespunzătoare acestor litere. Utilizând apoi şi alte nume proprii prezente în cele două texte, Champollion a reuşit să descifreze scrierea hieroglifică.

Jean Francois Champollion a murit pe 4 martie 1832, la Paris, la doar 41 de ani.

Lui Champollion nu i-a fost recunoscut acest merit decât la 34 de ani de la moartea sa. Atunci a fost descoperită o altă inscripţie, mult mai lungă decât cea prezentă, pe Piatra din Rosetta, numită “Decretul de la Canopus”. Acest text avea să confirme în totalitate spusele lui Champollion.

Citeşte şi:  Boxerul de la Auschwitz. Povestea impresionantă a lui Salamo Arouch

În orașul său natal, Figeac, în semn de omagiu adus lui Champollion, se găsește în prezent o replică mărită a Pietrei din Rosetta.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

5
5 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide