Nefertiti a fost una dintre cele mai misterioase și puternice femei din istoria Egiptului Antic, fiind considerată şi una dintre cele mai frumoase femei din istorie. Numele său se traduce prin „Frumoasa care vine”.
Nefertiti a fost regină alături de faraonul Akhenaton (Amenhotep al IV-lea) din 1353 până în 1336 î.Hr., în timpul Dinastiei a XVIII-a și este posibil să fi condus Noul Regat în mod direct după moartea soțului ei.
10 curiozităţi despre Nefertiti, un simbol al puterii şi frumuseţii feminine
#1. Originile sale sunt necunoscute
Identitatea părinților lui Nefertiti nu este cunoscută cu siguranță, dar se presupune că este fiica lui Ay, un consilier regal care a urcat pe tronul Egiptului ca faraon.
Conform unei alte ipoteze, Nefertiti ar fi fost numită anterior Tadukhipa, provenind din regatul Mitanni (Siria), și care ar fi fost mai întâi căsătorită cu Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea. Nu se știe cu exactitate anul în care s-a măritat cu Amenhotep al IV-lea.
#2. Nefertiti s-a măritat la 15 ani
Deşi nu se cunoaşte anul căsătoriei cu faraonul Akhenaton, se crede că Nefertiti avea vârsta de 15 ani când s-a măritat. Aceştia erau rude, cel mai probabil fiind verişori.
Cei doi au domnit împreună între anii 1353-1336 î.Hr. Relicvele arată că regina şi faraonul erau de nedespărţit, dar şi pe picior de egalitate, deplasându-se împreună în care şi chiar sărutându-se în public. Din toate punctele de vedere, cuplul avea o relaţie romantică autentică, un lucru neobişnuit în relaţiile dintre faraoni şi soţiile lor.
#3. Alături de soţul său, a participat la revoluţia religioasă
Cea mai importantă schimbare realizată de către faraonul Akhenaton și Nefertiti a vizat religia. Până la acel moment, egiptenii erau politeişti, venerând un zeu principal numit Amun-Ra. Cei doi au iniţiat o campanie de ștergere pe scară largă a numelor zeilor tradiționali, în special cele de Amun.
În cel de-al şaselea an de domnie, faraonul și regina au impus religia atonistă, care era o religie monoteistă, ce îl venera pe zeul Aton. Acesta era reprezentat de imaginea unei sfere din care ieşeau raze, acestea reprezentând discul solar şi razele sale.
În multe dintre reprezentările artistice în care apar faraonul şi regina, razele solare sunt orientate către aceştia, pentru a sublinia relația divină exclusivă și directă dintre conducători și divinitate.
Această reformă îi este atribuită în principal reginei Nefertiti, care avea o mare influenţă asupra soţului său. Aceasta era o femeie religioasă, fiind deseori reprezentată ca o zeiță. Nefertiti a fost prima și singura soție a unui faraon care a purtat coroana dublă, un simbol atribuit regilor de sex masculin.
Revoluţia religioasă a dus la schimbarea numelor celor doi soți. Astfel, Amenhotep a devenit Akhenaton (care însemna „Spiritul lui Aton”). În cazul reginei Nefertiti, aceasta şi-a adăugat numele Neferneferuaton (care însemna „Minunată este frumusețea lui Aton”) în fața numelui său, numindu-se Neferneferuaton Nefertiti.
Akhenaton și Nerfertiti au mutat capitala de la Teba la Akhetaton (în prezent oraşul se numeşte Tell-al-Amarna), un oraș construit în doar trei ani la ordinul celor doi conducători. Acolo au fost ridicate mai multe temple închinate lui Aton, fiind utilizate cărămizi de mici dimensiuni în locul clasicelor blocuri mari din piatră.[sursa]
#4. Nefertiti a avut 6 fiice
Nefertiti şi Akhenaton au avut împreună şase fiice, respectiv:
- Meritaten – din al doilea an al domniei;
- Mektaten – din al treilea an;
- Ankhesenpaaten, cunoscută și ca Ankhesenamon, viitoare regină şi soție a lui Tutankamon, fiul faraonului Akhenaton;
- Neferneferuaten Ta-sherit – din al șaselea an;
- Neferneferure – din al nouălea an;
- Setepenre – din al unsprezecelea an.
Două dintre fiicele lor au devenit regine ale Egiptului.
Au existat opinii conform cărora Nefertiti ar fi fost mama faraonului Tutankamon, întrucât o analiza ADN a arătat că părinţii acestuia din urmă erau rude.
#5. O zeiţă vie a fertilităţii
Trupul său foarte feminin, gâtul lung, chipul frumos, dar şi îmbrăcămintea extravagantă, au făcut ca Nefertiti să fie considerată un simbol al frumuseţii. La toate acestea s-au adăugat cele şase fiice, care i-au adus statutul de zeiţă vie a fertilităţii.
De aceea, reprezentările artistice ale reginei o redau într-un mod foarte senzual, chiar sexualizat.
#6. Nefertiti a condus Egiptul împreună cu soţul său
Având în vedere desenele şi statuile, s-a lansat ideea conform căreia Neferiti era mai degrabă o regină domnitoare şi conducătoare a regatului alături de soţul său, decât o simplă consoartă.
Faraonul Akhenaton a făcut eforturi considerabile pentru a o prezenta pe Nefertiti ca pe o egală a sa. De aceea, în multe reprezentări, regina apare purtând coroana faraonului ori lovindu-şi inamicii în lupte, un lucru neobişnuit pentru o consoartă.
Cu toate acestea, nu există dovezi scrise care să-i confirme statutul politic.
#7. A domnit în cea mai prosperă perioadă a Egiptului
Faraonul Akhenaton și regina Nerfertiti au domnit în, posibil, cea mai prosperă perioadă din istoria Egiptului antic.
În timpul domniei lor, noua capitală de la Amarna a cunoscut o înflorire din punct de vedere artistic, lucru care nu s-a mai întâmplat în nicio perioadă.
Stilul adoptat, atât în ceea ce priveşte construcţiile, cât şi în formele de artă, era de o calitate superioară, cu proporţii neobişnuite. Plecând de la imaginile idealizate ale faraonilor anteriori, Akhenaton este uneori descris cu șolduri feminine și trăsături exagerate.
#8. Nefertiti a murit în împrejurări misterioase
Iniţial s-a crezut că Nefertiti a dispărut din istorie în cel de-al 12-lea an al domniei faraonului Akhenaton. S-a sugerat că dispariţia sa bruscă, ceea ce însemna moartea, a fost cauzată de un accident, o boală sau chiar din cauza naturale.
Însă în anul 2012, s-a descoperit o inscripţie din cel de-al 16-lea an de domnie, care indica numele reginei şi care arată că aceasta era încă în viaţă.
De la moartea lui Maketaton, cea de-a doua fiică a cuplului regal, Nefertiti a dispărut complet din toate relatările sau reprezentările istorice.
Deşi există unele legende despre dispariţia sa, precum cea conform căreia ar fi devenit faraon după moartea lui Akhenaton, sub numele de Smenkhkare, sau despre separarea cuplului, fapt care l-ar fi determinat pe Akhenaton să se întoarcă la Teba, iar Nefertiti să trăiască singură în noul oraş Akhetaton.
Cu toate acestea, împrejurările morţii sale rămân încă un mister. Cel mai probabil, aceasta a murit în jurul vârstei de 30 de ani.
#9. Mormântul său nu a fost descoperit
Trupul reginei Nefertiti nu a fot descoperit niciodată. De asemenea, nici mormântul său nu a fost identificat. Dacă ar fi murit în noul oraş Akhetaton (Amarna), trebuia să fi fost îngropată în mormântul regal. Cu toate acestea, trupul său nu a fost găsit acolo.
La un moment dat s-a speculat despre faptul că trupul reginei ar fi una dintre mumiile descoperite în Valea Regilor, însă această afirmaţie s-a dovedit a fi nefondată.
În anul 2015, arheologul Nicholas Reeves a descoperit indicii în mormântul lui Tutankamon care ar putea sugera existenţa unei uşi secrete. Acesta a adus în discuţie posibilitatea ca uşa secretă să ducă spre mormântul lui Nefertiti. Dar în urma scanărilor mormântului nu a fost descoperită nicio legătură secretă cu o altă cameră.
#10. Bustul lui Nefertiti, o operă de artă inestimabilă
În data de 6 decembrie 1913, o echipă condusă de arheologul german Ludwig Borchardt a descoperit o sculptură îngropată cu susul în jos în dărâmăturile nisipoase de pe podeaua atelierului excavat al sculptorului regal Thutmose, din Amarna.
Figura respectivă avea un gât subțire, o față proporționată grațios și o curioasă cască cilindrică albastră, dintr-un stil văzut doar în imaginile lui Nefertiti. În urma cercetărilor, s-a dovedit că bustul respectiv este, într-adevăr, al reginei, fiind realizat în jurul anului 1345 î.Hr. de către Thutmose.
Echipa lui Borchardt a avut un acord de a împărți artefactele descoperite cu guvernul egiptean. În urma negocierilor, bustul a ajuns pe mâinile nemţilor. O singură fotografie de slabă calitate a fost publicată într-un jurnal arheologic, iar bustul a fost dat finanțatorului expediției, Jacques Simon, care l-a afișat pentru următorii 11 ani în reședința sa privată.
De-a lungul secolului al XX-lea, bustul a rămas în mâinile germanilor. A fost venerat chiar şi de Hitler, care a spus: „Nu voi renunța niciodată la capul reginei!”. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, opera de artă a fost ascunsă într-o mină de sare.
Odată cu descoperirea bustului, a început şi creşterea în popularitate a reginei Nefertiti. După Cleopatra, Nefertiti a ajuns să fie regina egipteană cea mai renumită în constiința occidentală, fiind calificată adesea drept „cea mai frumoasă femeie din lume”.
Celebrul său bust a devenit una dintre cele mai copiate opere de artă din lume. În prezent, bustul lui Nefertiti atrage anual peste 500.000 de vizitatori la Muzeul Neues din Berlin.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
