Echinocţiul de primăvară. Când are loc, ce este şi cum ne influenţează vieţile

8 min


1
1 punct

Echinocțiul de primăvară apare atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, o linie imaginară care împarte cerul în emisferele nordice și sudice. În acest moment, ziua și noaptea au o durată egală, fiecare durând aproximativ 12 ore.

Acest fenomen se produce în a doua jumătate a lunii atunci când longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade. Ce este, cum este perceput și când are loc echinocțiul de primăvară în 2024 îți spunem în acest articol.

Ce este echinocțiul

Termenul de echinocțiu sau echinox se referă la acel fenomen astronomic care se întâmplă de două ori într-un an, și anume primăvara și toamna. Vorbim aici despre cele două momente în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Denumirea de echinocțiu provine de la cuvintele latinești „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox”, care se traduce prin „noapte”.

echinocţiul de primăvară
Echinocţiul de primăvară are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc

Pământul se înclină la un unghi de 23,5 grade pe axa sa în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Pe măsură ce Pământul orbitează în jurul Soarelui pe parcursul unui an, diferite locuri primesc lumină solară pentru diferite perioade de timp.

Un echinocțiu are loc în momentul în care axa Pământului nu se înclină spre sau departe de soare. Cineva care se află la ecuator la un echinocțiu poate observa soarele trecând direct pe deasupra sa.

La echinocţiul de primăvară, durata zilei este egală cu cea a nopţii

În timpul echinocțiului, Soarele strălucește direct pe ecuatorul Pământului, rezultând cantități aproape egale de lumină și de întuneric. După momentul echinocțiului de primăvară zilele vor fi tot mai lungi, iar nopțile tot mai scurte. Acesta reprezintă începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică.

La Polul Nord, odată cu răsăritul Soarelui, începe ziua polară de 6 luni, în timp ce la Polul Sud începe noaptea polară. La Ecuator, Soarele trece la amiază exact pe la Zenit, adică cel mai înalt punct de pe bolta cerească.[sursa]

Ce este precesia echinocțiilor

Acest fenomen are loc datorită faptului că, în mișcarea sa aparentă pe cer, Soarele se află fix deasupra ecuatorului ceresc. Soarele răsare exact la punctul cardinal Est și apune exact la punctul cardinal Vest, iar la amiază are altitudinea deasupra orizontului egală cu 90° – latitudinea locului. Practic, Soarele traversează ecuatorul ceresc de la sud la nord, trecând în emisfera boreală a cerului.

Oricare dintre cele două puncte în care se intersectează ecliptica, adică traiectoria mișcării aparente a Soarelui, și ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Acestea își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului cunoscut sub numele de precesie.

Precesia echinocțiilor reprezintă deplasarea retrogradă a punctelor echinocțiale de-a lungul eclipticii, fenomen care este un efect direct al mișcării de precesie a axei de rotație a Pământului față de stelele fixe.

Trebuie făcută precizarea că echinocțiul nu are loc pe aceeași dată, de la an la an se schimbă datorită anului calendaristic care nu este egal cu anul topic.

Când are loc echinocțiul de primăvară

Fenomenul de echinocțiu are loc de două ori de-a lungul unui an: primăvara și iarna. Primul echinocțiu are loc în momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20-21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică

• CITEŞTE ŞI:  10 curiozităţi despre Hindenburg, cel mai mare dirijabil din istorie

Echinocţiul de primăvară în anul 2024 are loc pe 20 martie.

Altfel spus, echinocțiul de primăvară sau echinocțiul de martie se produce în momentul în care Soarele ajunge la punctul vernal pe bolta cerească. Punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punct vernal și este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

În anul 2024, echinocţiul de primăvară are loc la 20 martie, la ora 05:06.

Tradiții și superstiții de echinocțiul de primăvară

Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.

Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Cultul Soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților.

Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui. Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.

Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat.

Echinocțiul de toamnă, începutul primăverii în emisfera sudică

La finalul acestei perioade scursă de la echinocțiul din martie are loc un alt echinocțiu în jurul datei de 22 sau 23 septembrie, care marchează începutul toamnei în emisfera nordică și primăvara în emisfera sudică. Deoarece Pământul are nevoie, de fapt, de aproximativ 365,24 de zile pentru a orbita în jurul Soarelui, echinocțiile au loc cu aproximativ șase ore mai târziu de la un an la altul înainte de a se muta înapoi cu o zi în anii bisecți.

Echinocțiul de toamnă sau echinocțiul de septembrie este momentul în care Soarele traversează din nou ecuatorul ceresc, de această dată din emisfera cerească nordică în cea sudică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punct autumnal. Acesta are coordonatele ecuatoriale ascensie dreaptă 12h00min, declinație 0°00 și se află pe teritoriul constelației Virgo.

• CITEŞTE ŞI:  Cadavrul lui Marie Curie era atât de radioactiv încât a fost îngropat într-un sicriu căptușit cu plumb

Zilele sunt din nou egale cu nopțile, iar Soarele răsare din nou exact la punctul cardinal Est și apune exact la Vest. La amiază altitudinea Soarelui deasupra orizontului este dată de formula 90° – latitudinea locului. Echinocțiul de toamnă marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, respectiv a primăverii în emisfera sudică.

La Polul Nord începe noaptea polară, Soarele apunând, iar la Polul Sud începe ziua polară de 6 luni. Soarele este la amiază la Zenit, observat de la Ecuator. După echinocțiul de toamnă nopțile devin mai lungi decât zilele, Soarele continuând să se deplaseze spre sud pe bolta cerească.

În anul 2024, echinocţiul de toamnă are loc la 22 septembrie, la ora 15:44.

Când se trece la ora de vară și de ce

Așa cum menționam anterior, în toată emisfera nordică echinocțiul marchează începutul primăverii, care durează aproximativ 92 de zile, în timp ce în emisfera sudică începe noaptea polară, care durează șase luni.

La câteva zile de la sosirea echinocțiului de primăvară, în anul 2024, așa cum se întâmplă de foarte mulți ani, va avea loc ajustarea orară, cunoscută sub numele de ora de vară. Conform acestei modificări, în ultima duminică din luna martie, care anul acesta va coincide chiar cu data de 31 martie, în momentul când ceasurile vor indica ora 03:00, ele vor fi setate automat pentru a indica ora 04:00. Când se va trece la ora de vară, ziua de 31 martie 2024 va avea 23 de ore, iar noi vom dormi cu o oră mai puțin.

Revenirea la ora de iarnă se va face duminică, 27 octombrie 2024, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00. Lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, astfel încât noaptea va deveni mai lungă. Când vom trece la ora de iarnă, ziua de 27 octombrie va avea 25 de ore, iar noi vom dormi cu o oră mai mult.

Ca o regulă generală, trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend din martie, în timp ce trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din octombrie. Scopul acestei schimbări este acela de a folosi cât mai mult posibil lumina solară, însă anumiți experți susțin că „datul ceasului” cu o oră înainte sau înapoi poate avea consecințe devastatoare din punct de vedere al sănătății pe termen lung.

La nivelul structurilor legislative ale Uniunii Europene există propuneri de renunțare la sistemul dual ora exactă de vară/de iarnă, însă până acum nu s-a luat nici o decizie definitivă cu privire la acest aspect.

Echinocțiul la civilizațiile străvechi

De-a lungul istoriei, echinocțiul a fost observat și celebrat de numeroase culturi și civilizații din Antichitate, care au asociat acest fenomen astronomic cu renașterea naturii, cu armonia dintre lumină și întuneric și chiar cu echilibrul dintre diferitele forțe cosmice. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie calendarul babilonian antic, care demara la prima lună plină ce urma după echinocțiul de primăvară.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Roverul Curiosity arată că au existat sezoane climatice pe Marte, un lucru care ar favoriza existenţa vieţii

Spre exemplu, în Egiptul antic, echinocțiile erau legate de cultul zeului Osiris, care era simbolul morții și al renașterii, în timp ce la greci fenomenul era asociat cu miturile lui Persefona și Demetra, care erau fiica și, respectiv, mama zeițelor fertilității și recoltei.

În Imperiul Roman, echinocțiile erau legate de sărbătoarea Cybele sau Magna Mater, zeița naturii și a fertilității. Mergând mai departe, la persani, printre diversele sărbători de primăvară se numărau Nowruz sau Anul Nou persan, care începe la echinocțiul de martie. Această sărbătoare veche de peste 3.000 de ani durează 13 zile și este respectată și astăzi de milioane de oameni din întreaga lume.

La mayași, echinocțiile erau legate de construcția vestitelor piramide astronomice și ceremoniale. Astăzi, oamenii se adună la ambele echinocții la ruinele din Chichen Itza, vechiul oraș mayaș din Mexic, pentru a privi cum soarele de după-amiază creează umbre ce par a imita mișcarea unui șarpe care pare să coboare treptele piramidei lui Kukulkan, înaltă de 25 de metri, până când se contopește cu o sculptură mare, cu cap de șarpe, aflată la baza structurii. Deși mayașii erau astronomi pricepuți, nu se știe dacă aceștia au proiectat piramida pentru a se alinia cu echinocțiul și a crea acest efect vizual.

Cum ne influenţează vieţile echinocţiul de primăvară

Echinocţiul de primăvară este un eveniment astronomic semnificativ care are o serie de influențe asupra vieții noastre, atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere al naturii și al fenomenelor meteorologice. Iată câteva moduri în care echinocțiul de primăvară ne influențează viețile:

  • Aceasta aduce cu sine o creștere a temperaturilor, zile mai lungi și o explozie de culori și viață în natură;
  • Lumina zilei mai lungă și temperaturile mai calde ne trezesc din letargia iernii;
  • Ne simțim mai energici, motivați și mai înclinați să petrecem timp în aer liber;
  • Este o perioadă în care multe plante și animale își reiau ciclul de viață, oferind un sentiment de optimism și speranță;
  • Pentru agricultori, aceasta este o perioadă importantă pentru pregătirea solului și plantarea semințelor, pe măsură ce temperatura începe să se încălzească și zilele devin mai lungi, oferind condiții mai favorabile pentru creșterea plantelor;
  • Zilele mai lungi pot necesita ajustări în rutina noastră zilnică; S-ar putea să ne trezim mai devreme, să petrecem mai mult timp în aer liber și să ne modificăm programul de lucru sau de școală;
  • Lumina soarelui și vremea mai caldă pot avea un impact pozitiv asupra stării noastre de spirit;
  • Mulți oameni experimentează sentimente de bucurie, speranță și optimism în această perioadă;
  • Este o oportunitate de a lăsa în urmă trecutul, de a îmbrățișa schimbarea și de a ne concentra pe creșterea și dezvoltarea personală.

Echinocțiul de primăvară este un eveniment cosmic semnificativ care marchează o schimbare fundamentală în relația noastră cu Soarele. Este un moment de reînnoire, renaștere și sărbătoare, care a fost onorat de culturi din întreaga lume de secole. Pe măsură ce zilele încep să se lungească și natura se trezește din somnul iernii, echinocțiul de primăvară ne amintește de ciclurile continue ale vieții și de frumusețea și minunea lumii naturale.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

1
1 punct
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via