O hartă stelară veche de 5500 de ani arată că vechii sumerieni aveau cunoştinţe astronomice complexe: tăbliţa circulară din Ninive

3 min


3
3 puncte

Tăblița circulară din Ninive este o tăbliţă de lut cu formă circulară, ce conţine o inscripție cuneiformă, care a fost descoperită în anul 1851 în ruinele bibliotecii lui Assurbanipal, ultimul mare rege al Asiriei, pe teritoriul vechiului oraş antic Ninive, în Irakul modern. Tăblița datează din aproximativ 3500 î.Hr. și este considerată cea mai veche hartă stelară cunoscută. Tăblița prezintă o serie de constelații și stele, precum și un disc mare, care a fost interpretat ca fiind o reprezentare a unui eveniment astronomic rar și spectaculos: impactul Köfels.

Impactul Köfels a fost o coliziune cosmică între un asteroid sau o cometă și Pământ, care a avut loc în jurul anului 3.123 î.Hr., în Alpii austrieci. Obiectul spațial avea un diametru de aproximativ 1,5 km și a lovit muntele Köfels cu o viteză de peste 60.000 km/h, generând o explozie echivalentă cu 29 de megatone de TNT.

Explozia a creat un crater de 5 km lățime și a aruncat în aer tone de roci și praf, care s-au răspândit pe o suprafață de peste 500.000 de km pătrați. Impactul a fost atât de puternic, încât a provocat cutremure, tsunami, incendii și schimbări climatice la nivel global.

Impactul Köfels a fost observat și înregistrat de către civilizațiile antice din Orientul Apropiat, care au fost martore la apariția unui obiect luminos pe cer, urmat de o explozie uriașă și de o ploaie de meteoriți. Unii cercetători cred că acest eveniment a fost sursa de inspirație pentru multe mituri și legende despre Marele Potop, sfârșitul lumii și zei furioși. De exemplu, în Epopeea lui Ghilgameș, o operă literară sumeriană, se povestește despre cum zeul Enlil a trimis un potop pentru a distruge omenirea, dar un om drept, Utnapiștim, a fost avertizat de către zeul Enki și a construit o arcă pentru a-și salva familia și animalele.

hartă stelară tăbliţa din ninive
Tăbliţa din Ninive, o hartă stelară veche de peste 5.500 de ani

O hartă stelară antică: tăbliţa circulară din Ninive

Tăblița circulară din Ninive este o dovadă istorică și științifică a impactului Köfels și a efectelor sale asupra culturii și religiei antice. Tăblița arată că sumerienii aveau cunoștințe avansate de astronomie și matematică, fiind capabili să identifice și să numească constelații și stele, să calculeze mișcarea planetelor și să prezică eclipse.[sursa]

Citeşte şi:  Broaştele de la Cernobîl şi-au schimbat culoarea, iar acest lucru le-a ajutat să supravieţuiască radiaţiilor, conform unui studiu ştiinţific

Această tăbliță arată și că sumerienii au asociat evenimentul astronomic cu intervenția divină, considerând că discul mare de pe cer era un semn al zeului Anu, stăpânul cerului, care își manifesta mânia asupra oamenilor. S-a mai spus că tăblița arată și faptul că sumerienii au încercat să înțeleagă și să explice fenomenul natural prin mituri și simboluri, folosindu-se de imagini ale animalelor, plantelor și obiectelor.

Cu ajutorul programelor moderne de calculator care pot simula traiectorii și reconstrui cerul nopții de acum mii de ani, cercetătorii au stabilit la ce se referă tăblița misterioasă. În fapt, este o hartă stelară, mai exact o copie a caietului de noapte al unui astronom sumerian, în care a înregistrat evenimentele de pe cer înainte de zorii zilei de 29 iunie 3.123 î.Hr., conform calendarului iulian.

Jumătate din tăbliță înregistrează pozițiile planetelor și acoperirea norilor, la fel ca în orice altă noapte, dar cealaltă jumătate a tăbliței înregistrează un obiect suficient de mare pentru ca forma sa să fie notată, chiar dacă se afla încă în spațiu.

Astronomii au notat cu exactitate traiectoria sa în raport cu stelele, care, cu o eroare mai mică de un grad, este în concordanță cu impactul Köfels.

Observația sugerează că asteroidul are un diametru de peste un kilometru, iar orbita inițială în jurul Soarelui a fost una de tip Aten, o clasă de asteroizi care orbitează aproape de Pământ, care rezonează cu orbita Pământului.

Citeşte şi:  Au broaştele dinţi? Deşi pare banal, răspunsul este surprinzător

Această traiectorie explică de ce nu există un crater la Kofels. Unghiul de intrare a fost foarte mic, ceea ce înseamnă că asteroidul a tăiat un munte numit Gamskogel, deasupra orașului Längenfeld, la o distanţă de 11 kilometri de Köfels, iar acest lucru a făcut ca asteroidul să explodeze înainte de a ajunge la punctul său final de impact. Pe măsură ce a călătorit în josul văii, s-a transformat într-o minge de foc, cu un diametru de aproximativ cinci kilometri (dimensiunea alunecării de teren).

Când a lovit Köfels, obiectul a creat presiuni enorme care au pulverizat roca și au provocat alunecarea de teren, dar, deoarece nu mai era un obiect solid, nu a creat un crater de impact clasic.

Tăblița circulară din Ninive reprezintă o comoară arheologică și culturală, care ne oferă o perspectivă unică asupra istoriei și civilizației antice. Tăblița este expusă la British Museum din Londra, unde poate fi admirată de pasionații de istorie și astronomie. Tăblița este și un subiect de cercetare și dezbateri, care ridică întrebări și provocări pentru știință și umanitate.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

3
3 puncte
Miruna P.

Miruna este absolventă a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Este profesor de istorie şi pasionată de tot ce ţine de cultura nordică.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide