Ce gust avea vinul băut de romani? Noile descoperiri arată că era puţin… condimentat

Noutăţi

Vinul este una dintre cele mai vechi și mai apreciate băuturi din lume, fiind consumat de diferite popoare și civilizații de-a lungul istoriei. Dar cum se făcea și cum se bea vinul în Antichitate, mai ales în Imperiul Roman, care a fost unul dintre cele mai mai influente imperii din istorie? Ce gust avea vinul băut de romani, care erau mari iubitori și cunoscători de vin? Un nou studiu care analizează vasele de lut folosite de romani pentru fabricarea vinului ar putea să ofere răspunsul.

Cu o mostră intactă din vinul roman, cercetătorii Dimitri Van Limbergen și Paulina Komar s-au orientat către vasele de lut în care era stocat adesea vinul, cunoscute sub numele de dolium, pentru a afla ce gust ar fi putut avea această băutură populară.

Romanii au moștenit cultura vinului de la greci, care au colonizat sudul Italiei și au introdus vița de vie și zeul vinului, Dionysos, pe care romani l-au numit Bacchus. Romanii au adoptat și perfecționat arta vinificației, transformând-o într-o adevărată știință și într-o industrie prosperă. Vinul era o băutură sacră pentru romani, fiind folosit în ritualuri religioase, dar și o băutură zilnică, fiind consumat de toate clasele sociale, de la sclavi la împărați.

Ce gust avea vinul băut de romani

„Niciun studiu nu a examinat rolul acestor vase de lut în producția de vin romană și impactul lor asupra aspectului, mirosului și gustului vinurilor antice.”, afirmă autorii în studiul lor.[sursa]

ce gust avea vinul băut de romani
Cercetătorii au efectuat studiul pentru a stabili cum arăta şi ce gust avea vinul băut de romani

Cei doi cercetători au comparat vasele cu cele utilizate în producția tradițională de vin georgian. Aceste vase de lut în formă de lămâie sunt numite qvevri și sunt folosite pentru fermentarea vinului. Acest lucru este similar cu modul în care se crede că era produs vinul de către romani, sugerând că vinul modern georgian ar putea fi comparabil cu băutura romană.

• CITEŞTE ŞI:  O hartă stelară veche de 5500 de ani arată că vechii sumerieni aveau cunoştinţe astronomice complexe: tăbliţa circulară din Ninive

Făcând această comparație, cercetătorii au concluzionat că vinul romanilor era probabil de culoare galben închis, ceea ce este în concordanță cu ceea ce a fost tradus din textele romane antice. Această culoare se crede că se datorează formei vasului. Baza îngustă a vaselor împiedica substanțele solide din struguri să intre prea mult în contact cu vinul pe măsură ce se matura. Astfel, nici culoarea lichidului rezultat nu era afectată.

Ce gust avea vinul băut de romani și cum mirosea acest vin

Inevitavil, apar întrebările: ce gust avea vinul băut de romani şi cum mirosea acesta? Potrivit cercetătorilor, vinul era probabil ușor condimentat și, datorită vasului poros de lut care permitea oxidarea, putea avea „arome plăcute de iarbă, nuci și fructe uscate”.

Mirosul este rezultatul faptului că doliumul a fost îngropat, permițându-le vinificatorilor să controleze temperatura și pH-ul. Astfel, acest lucru le putea permite drojdiilor de suprafață să crească și să elibereze în vin un compus numit sotolon. Acesta, conform cercetătorilor, produce arome de „pâine prăjită, mere, nuci prăjite și curry”. O combinație poate neconvențională, dar care pare delicioasă. Nici nu e de mirare că romanii iubeau atât de mult vinul.

Vinul roman era, de asemenea, condimentat cu diverse plante, mirodenii, miere sau rășini, pentru a-i da un gust mai plăcut, mai aromat sau mai dulce. Condimentele folosite pentru vin erau aduse din diferite regiuni ale imperiului sau din afara lui, unele fiind considerate produse de lux. Condimentele erau adăugate în vin în timpul fermentării, în timpul păstrării sau înainte de consum.

Pe lângă faptul că oferă o privire în motivele pentru care romanii consumau vin în mod regulat, autorii concluzionează că descoperirile studiului „schimbă mult din înțelegerea noastră actuală despre producția de vin romană”, sugerând că producătorii de vin aveau mult mai mult control asupra procesului decât se credea anterior.

• CITEŞTE ŞI:  Cât petrol mai este pe Pământ? Se va termina vreodată petrolul?

„Valoarea identificării unor paralele, uneori neașteptate, între producția modernă și cea antică de vin constă atât în demontarea presupusei naturi amatoricești a producției romane de vin, cât și în dezvăluirea unor trăsături comune în procedurile de vinificație vechi de milenii.”, a concluzionat dr. Van Limbergen


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Pe aceeaşi temă

CE MAI CITESC ALŢII

furat creierul lui Albert Einstein

Doctorul care i-a furat creierul lui Albert Einstein: Thomas Harvey voia să afle secretul...

0
La doar câteva ore de la decesul marelui om de ştiinţă, Thomas Harvey, patologul de serviciu de la spitalul Princeton, a furat creierul lui...
elena ghica

Elena Ghica, prinţesa româncă devenită una dintre cele mai rafinate intelectuale europene ale secolului...

0
Elena Ghica, cunoscută și ca Dora d’Istria, a fost o scriitoare, istorică și feministă cu origini româno-albaneze, cu scrieri în limbile franceză, italiană și...
Organizaţia secretă din care făcea parte Ion Creangă

Organizaţia secretă din care făcea parte Ion Creangă: „Jur pe onoare şi conştiinţă. Mă...

0
Un document aflat în arhivele Muzeului Literaturii Române Iaşi pune într-o lumină nouă activitatea secretă a lui Ion Creangă, despre care cercetătorii afirmă că...

Articole recomandate

Articole recomandate

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via