Un elev în vârstă de numai 12 ani din Ontario, Canada, a ajutat la rezolvarea unei dezbateri istorice de lungă durată, demonstrând că „Raza Morţii”, concepută de polimatul grec antic Arhimede ar fi putut funcționa cu adevărat.
Arma – care se presupune că folosea razele Soarelui pentru a incinera navele inamice – ar fi fost folosită împotriva marinei romane cu consecințe mortale, însă cercetătorii nu au reușit încă să stabilească dacă această invenție antică a existat cu adevărat.
Pentru a ajuta la rezolvarea disputei, Brenden Sener, un elev în vârstă de 12 ani, a construit o versiune la scară redusă a acesteia și, în cele din urmă, a ajuns la concluzia că acest concept funcționează și că ar fi putut fi folosit în mod plauzibil în cadrul unei lupte reale.
Raza Morţii, o armă avansată creată de Arhimede
Arhimede a fost un mare învățat al lumii antice. Realizările sale se înscriu în numeroase domenii științifice precum: matematică, fizică, astronomie, inginerie și filozofie. Deşi nu se cunosc multe lucruri despre viaţa sa, lui Arhimede i s-au atribuit proiectele multor invenții, inclusiv al unor mașini de asalt, precum și șurubul fără sfârșit. Experimente moderne au arătat că Arhimede a proiectat diverse mașinării capabile să distrugă adversarii într-un mod nemaiîntâlnit până atunci.
Printre mașinăriile interesante despre care se zvonește că ar fi fost folosite se numără faimoasa Gheară a lui Arhimede, care se presupune că ridica navele romane din apă înainte de a le arunca de la o înălțime mare. Potrivit surselor istoricului grec Lucian din Samosata, Arhimede a amplasat, de asemenea, oglinzi de-a lungul golfului din Siracuza pentru a concentra razele soarelui asupra corăbiilor inamicului, făcându-le să ia foc. Această maşinărie a fost numită Raza Morţii.
Se spune că Raza Morții originală ar fi fost folosită împotriva romanilor invadatori în timpul asediului Siracuzei, care a durat între 213 și 212 î.Hr. Pe măsură ce navele de război înaintau spre orașul elenistic – care se află pe insula Sicilia – apărătorii locali au apelat la invențiile lui Arhimede pentru a ține inamicul la distanță.
În timp ce unii cercetători – inclusiv celebrul filozof francez René Descartes – au respins întreaga idee, considerând-o ca fiind ficțiune, alții au încercat să recreeze arma cu un succes rezonabil. În anul 2005, de exemplu, o echipă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a descoperit că proiectul lui Arhimede putea incendia o navă în doar 11 minute.
Neavând inamici de vaporizat, Sener s-a mulțumit cu o versiune la scară redusă a razei antice a morții, folosind o serie de oglinzi concave și lămpi de birou cu LED-uri. Elevul a descoperit că, atunci când folosea reflectoarele pentru a focaliza o sursă de căldură de 50 de wați pe o bucată de carton, temperatura țintei putea fi ridicată cu 2°C cu fiecare oglindă suplimentară, până la un total de trei oglinzi.
Adăugarea unei a patra oglinzi a provocat apoi un salt masiv de temperatură de 8°C.
Când a repetat experimentul folosind o lampă de 100 de wați, a constatat că „modificarea temperaturii cu fiecare oglindă a fost de 4°C până la 3 oglinzi și încă 10°C cu a patra oglindă”.
„Pe baza constatărilor mele experimentale, sunt de acord cu grupul de la MIT și cred că, cu o sursă de căldură suficient de puternică și cu oglinzi mai mari și multiple, toate focalizate la un unghi perfect, ar putea fi posibilă combustia.”, scrie tânărul autor al studiului.
În cele din urmă, el concluzionează că „descrierile istorice ale utilizării razei morții în Siracuza antică sunt plauzibile, însă nu au fost găsite dovezi arheologice ale razei morții lui Arhimede în afară de ceea ce este consemnat în cărțile filosofilor antici”.
Pentru eforturile sale, tânărul Brenden Sener a primit medalia de aur a Târgului Anual de Ştiințe Matthews Hall, medalia de aur a Târgului de Ştiințe și Inginerie din Valea Tamisei și premiul Bibliotecii Publice din Londra pentru inspirarea interesului copiilor pentru știință și tehnologie.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
