Prinţesa Zeb-un-Nissa: închisă vreme de 20 de ani în propriul palat, chiar de tatăl său

Povestea printesei Zeb-un-Nissa este una de dragoste, artă și rebeliune. Aceasta a fost fiica cea mare a împăratului mogul Aurangzeb și a soției sale principale, Dilras Banu Begum. A fost o prințesă educată și talentată, care a scris poezii sub pseudonimul de Makhfi, adică „ascunsă, deghizată, disimulată”.

Zeb-un-Nissa s-a născut în data de 15 februarie 1638, în Fortăreața Daulatabad, în Imperiul Mogul, la exact nouă luni după căsătoria părinților ei, prințul Muhi-ud-Din (viitorul împărat Aurangzeb) și Dilras Banu Begum, cea dintâi soție și șefa haremului suveranului. Dilras făcea parte din dinastia safavidă care conducea Iranul în acea perioadă și a fost, în timpul vieții, o femeie extrem de puternică și autoritară.^[sursa]

Zeb-un-Nissa, fiica preferată a împăratului

Prinţesa Zeb-un-Nissa a devenit fiica preferată a tatălui şi a avut o relație apropiată cu el în copilărie și tinerețe. Ca urmare a acestei poziții, l-a convins deseori pe împărat să-i ierte pe cei care îi greșeau.

A învățat Coranul de la o vârstă fragedă și a studiat științele, filosofia, matematica, astronomia, literatura și caligrafia. A avut o bibliotecă impresionantă și a angajat mulți savanți pentru a produce sau a copia opere literare la cererea ei. A fost, de asemenea, o persoană generoasă și caritabilă, care a ajutat văduvele, orfanii și pelerinii. Acestora din urmă le plătea călătoriile la Mecca şi Medina.

Când tatăl ei a devenit împărat al Imperiului Mogul, fiind succesorul lui Shah Jahan, creatorul Taj Mahalului, prințesa Zeb-un-Nissa avea 21 de ani. Noul suveran, care avea mare încredere în capacitățile ei intelectuale, a început să o consulte în treburile politice ale țării, ascultându-i părerile și sfaturile. Dar această situaţie avea să se schimbe total.

Zeb-un-Nissa a fost logodită în copilărie cu vărul ei primar, prințul Sulaiman Shikoh, dar nu s-a căsătorit niciodată, cu toate că a avut mai mulți pretendenți. Se spune că ea a fost îndrăgostită de un poet și muzician pe nume Akil Khan, care era nepotul unui guvernator din Lahore. Relația lor nu a fost acceptată de tatăl ei, care l-a exilat pe Akil Khan în Kabul. Zeb-un-Nissa i-a trimis lui Akil Khan scrisori și poezii pline de dor și iubire. Aceasta ar fi una dintre cauzele posibile pentru care prinţesa avea să fie închisă pentru tot restul vieţii sale.

Zeb-un-Nissa s-a îndepărtat treptat de tatăl ei din cauza politicii sale autoritare și intolerante. Ea nu era de acord cu modul în care Aurangzeb trata alte religii, cum ar fi hinduismul și sikhismul. Prinţesa era o adeptă a sufismului, o formă mistică și tolerantă a islamului.

Alte teorii sugerează că frumoasa prințesă a fost închisă pentru că era pasionată de muzică și poezie, iar aceste înclinații erau desconsiderate de conservatorul ei tată. O altă posibilă explicație este că Zeb-un-Nissa ar fi corespondat fără știrea împăratului cu fratele ei mai mic, Muhammad Akbar, și că a fost de partea celui din urmă în conflictul care viza succesiunea la tron.

Zeb-un-Nissa s-ar fi implicat într-o conspirație împotriva tatălui ei, alături de fratele său mai mic, Akbar al II-lea, care se răsculase împotriva lui Aurangzeb. Conspirația a fost descoperită și Zeb-un-Nissa a fost arestată.

Zeb-un-Nissa, închisă vreme de 20 de ani

Pedeapsa pe care a primit-o de la tatăl său a fost cumplită. Prințesei i s-a confiscat toată averea, i s-a anulat indemnizația cuvenită în calitate de fiică a suveranului și a fost ținută prizonieră pentru tot restul zilelor în Fortăreața Salimgarh.

Acolo, prinţesa şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viață, scriind poezii despre suferința și libertatea ei pierdută. A murit în anul 1702, la vârsta de 64 de ani, după 7 zile de chin. A fost înmormântată în “Grădina celor treizeci de mii de copaci”.

Zeb-un-Nissa este considerată una dintre cele mai mari poete ale Indiei mogule. Poeziile sale, descoperite la 20 de ani de la moartea sa şi publicate în anul 1929, aşadar cu peste 200 de ani mai târziu, sunt pline de imagini simbolice, emoții profunde și înțelepciune spirituală. Ele reflectă personalitatea complexă a prinţesei și contradicțiile ei interioare. Zeb-un-Nissa este admirată pentru frumusețea, inteligența și curajul său. Povestea ei reprezintă una dintre cele mai populare și influente opere ale scriitorului Nizami Ganjavi.