A observa obiectele extrem de îndepărtate din Univers este ca și cum te-ai uita înapoi în timp, o consecință foarte utilă a caracterului finit al vitezei luminii. Obiectele foarte îndepărtate sunt, prin urmare, obiecte foarte tinere, așa cum erau atunci când Universul era, de asemenea, tânăr. Imaginați-vă, așadar, surpriza astronomilor care au descoperit o galaxie foarte îndepărtată care părea destul de veche. Însă caracteristicile sale i-au făcut să o caracterizeze drept o „galaxie care nu ar trebui să existe”.
De ce a fost numită de cercetători o „galaxie care nu ar trebui să existe”
Această galaxie este cunoscută sub numele atrăgător de ZF-UDS-7329. Observațiile astronomilor au dezvăluit că lumina galaxiei provine de acum 11,5 miliarde de ani, iar populația sa stelară masivă era deja la locul ei în urmă cu 13 miliarde de ani.
Masa tuturor stelelor din acea galaxie este de cel puțin două ori mai mare decât cea a stelelor din galaxia noastră, Calea Lactee. Iar galaxia noastră a avut nevoie de miliarde de ani pentru a ajunge atât de mare. Cum a ajuns o galaxie atât de mare în doar câteva sute de milioane de ani este un mister.
„Acum mergem dincolo de ceea ce era posibil pentru a confirma cei mai vechi monștri masivi tăcuţi care există în adâncul Universului. Acest lucru împinge limitele înțelegerii noastre actuale a modului în care galaxiile se formează și evoluează. Întrebarea cheie acum este cum se formează ele atât de repede foarte devreme în Univers și ce mecanisme misterioase duc la oprirea bruscă a formării de stele atunci când restul Universului [face] acest lucru.”, a declarat coautorul studiului Dr. Themiya Nanayakkara de la Universitatea de Tehnologie Swinburne, într-o declarație.[sursa]
Galaxia a fost identificată pentru prima dată cu ani în urmă, dar proprietățile cu adevărat neobișnuite nu au putut fi surprinse de observatoarele de la sol. Abia cu ajutorul ochiului ager al telescopului spaţial James Webb (JWST), astronomii au putut să o analizeze cum trebuie. Fiind în spațiu, telescopul nu este afectat de limitările impuse de atmosfera noastră.
„Am urmărit această galaxie specială timp de șapte ani și am petrecut ore întregi observând-o cu cele mai mari două telescoape de pe Pământ pentru a ne da seama cât de veche este. Dar era prea roșie și prea slabă și nu am putut să o măsurăm. În cele din urmă, a trebuit să plecăm de pe Pământ și să folosim JWST pentru a-i confirma natura.”, a adăugat autorul principal al studiului, profesorul Karl Glazebrook, tot de la Swinburne.
„Acesta a fost în mare măsură un efort de echipă, de la studiile cerului în infraroșu pe care le-am început în 2010 și care ne-au condus la identificarea acestei galaxii ca fiind neobișnuită, la numeroasele ore petrecute pe Keck și Very Large Telescope, unde am încercat, dar nu am reușit să o confirmăm, până în cele din urmă, în ultimul an, când am depus un efort enorm pentru a ne da seama cum să procesăm datele JWST și să analizăm acest spectru.”, a mai spus profesorul Glazebrook.
Deși este vorba despre un singur obiect, rezultatele combinate cu alte descoperiri neobișnuite continuă să indice o mai mare complexitate în Universul timpuriu decât se credea până acum. Aceasta ar putea fi legată de modul în care se formează materia întunecată.
Galaxiile se formează în puțurile gravitaționale ale acelor halouri primordiale de materie întunecată. Sau, ar putea fi vorba de faptul că există procese în evoluția galaxiilor pe care încă nu le-am înțeles.
„Formarea galaxiilor este în mare parte dictată de modul în care se concentrează materia întunecată. Faptul că avem aceste galaxii extrem de masive atât de devreme în Univers reprezintă provocări semnificative pentru modelul nostru standard de cosmologie. Acest lucru se datorează faptului că nu credem că astfel de structuri masive de materie întunecată ca să găzduiască aceste galaxii masive au avut încă timp să se formeze.”, a declarat profesorul asociat Claudia Lagos de la Universitatea din Australia de Vest.
„Sunt necesare mai multe observații pentru a înțelege cât de comune pot fi aceste galaxii și pentru a ne ajuta să înțelegem cât de masive sunt cu adevărat aceste galaxii.”, a mai spus profesorul Claudia Lagos.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
