Epava de la Costineşti a fost ruptă în două şi va dispărea de tot. Povestea fascinantă a navei care a aparţinut lui Aristotel Onasis

Epava de la Costineşti nu este doar un simbol al staţiunii pe care tinerii o iubesc atât de mult, ci o dovadă vie a trecerii timpului sub ochii noştri, menită să ne facă să înţelegem că nimic nu este pentru totdeauna pe această lume.

Epava de la Costineşti, numită în realitate Evangelia va dispărea cu totul în următorii ani. În urma ei va rămâne misterul eșuării care a avut loc la 15 octombrie 1968, la o distanţă de 1,5 mile marine în larg de plaja staţiunii Costineşti, în Golful Francezului.

Epava de la Costineşti s-a rupt în două şi va dispărea complet în următorii ani

Epava tronează pe plaja nordică a stațiunii Costineşti, devenind în timp un punct de atracție turistică emblematic. Această relicvă maritimă, cu o poveste fascinantă și un aer misterios, stârnește curiozitatea vizitatorilor și oferă un cadru unic pentru fotografii memorabile.

Nava s-a rupt în două iar partea din spate a început să se scufunde, făcând inevitabilă dispariţia sa totală sub apele Mării Negre.

Epava de la Costineşti a aparţinut lui Aristotel Onassis

Celebra navă a aparţinut omului de afaceri grec Aristotel Onassis, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei în secolul trecut. Evangelia avea o lungime de 131 de metri, 17 metri lăţime şi 10 metri înălţime, fiind construită pe şantierele navale Harland&Wolff din Belfast (Irlanda de Nord), acolo unde a fost construit şi celebrul vas Titanic.

Nava a fost lansată la apă pe data de 28 mai 1942 sub numele de Empire Strength, fiind construită pentru Ministerul britanic al Transportului. De la construcţie şi până în anul în care a eşuat a avut patru denumiri, respectiv „Empire Strengh“, „Saxon Star“, „Redbrook“ şi, în final, a primit numele de „Evangelia“.

În seara zile de 14 octombrie 1968, la Grupul de Intervenţii şi Salvare al portului Constanţa s-a primit SOS-ul navei elene care raporta că se află în pericol undeva între Gura Portiţei şi braţul Sfântu Gheorghe. Salvatorul „Voinicul“, sub comanda căpitanului Mircea Ionescu, a plecat din Portul Constanţa pentru a acorda ajutor echipajului. Însă, în zona respectivă nu era niciun cargou eşuat. 

Ulterior, de pe navă au fost transmise alte coordonate, de data aceasta între Gura Portiţei şi zona Vadu. Numai că nici în această arie nu se afla nicio navă, iar salvatorii români s-au găsit astfel în situaţia de a căuta o navă fantomă, fără să-i cunoască adevărata poziţie şi stare. Atunci, comandantul Mircea Ionescu a apelat şi la salvatorul „Albatros“, care putea naviga mai aproape de ţărm, având pescajul mai mic.

Şi aşa a început să caute nava în direcţia opusă coordonatelor transmise de echipajul grec. Aşa se face că după o noapte pierdută, în dimineaţa zilei de 15 octombrie, nava Evangelia a fost descoperită în dreptul staţiunii Costineşti. Observând că vaporul nu prezintă probleme, căpitanul Mircea Ionescu a demarat acţiunea de dezeşuare a navei, salvând-o în primă fază. 

Evangelia a eşuat în condiţii suspecte

Numai că, a doua zi, întorcându-se la locul evenimentului, pentru a o trage şi mai în larg, a observat cu stupoare că nava era din nou pusă pe uscat, de data aceasta mult mai adânc. Comandantului Ionescu i s-a părut foarte suspect acest lucru, în condiţiile în care marea nu fusese agitată. Devenind suspicios, a cerut unui scafandru să verifice pupa navei.

După câteva scufundări, acesta a descoperit că elicea era grav avariată, semn că motorul fusese pornit cu toată viteza în timpul nopţii, iar elicea a fost astfel distrusă de fundul pietros al apei.

„Bunicul meu s-a prins repede că e ceva necurat la mijloc din modul în care au acţionat grecii. El era un marinar foarte bun, navigase mult. În perioada în care a fost la comanda remorcherului militar RM 101 participase la diferite exerciţii cu ruşii. Ştia să realizeze manevre deosebit de complicate cu o navă.“, povesteşte nepotul Dragoş Ionescu. Căpitanul Mircea Ionescu a murit în anul 1987, la vârsta de 74 de ani.^[sursa]

Din acel  moment, salvarea a fost stopată. În această poziţie epava navei a rămas până în zilele noastre, timp de jumătate de secol.

Se spune ca incidentul a fost provocat intenţionat de căpitanul navei, la ordinul armatorului grec Aristotel Onassis, pentru a putea obţine despăgubiri, nava urmând să fie trimisă la casare după doi ani. 

Conform declarațiilor date de echipajele navelor de salvare Voinicul și Albatros, nava Evangelia a fost eșuată de echipaj pentru a primi prima de asigurare, dar, consultându-se cu salvatorii români, asiguratorul a refuzat plata asigurării, acest gen de eșuări fiind o practică curentă a armatorilor greci. Întrucât echipajul a abandonat nava, potrivit regulilor internaționale nava a devenit proprietatea statului român.

Ulterior, epava navei Evangelia a fost intens mediatizată și împreună cu obeliscul de pe plajă, a devenit simbolul stațiunii Costinești și unul dintre punctele de atracție pentru turiști.