Voyager 1 și Voyager 2 sunt două dintre cele mai reușite și mai îndrăznețe misiuni spațiale din istoria omenirii. Lansate la o diferență de câteva săptămâni în vara anului 1977, cele două sonde au avut ca obiectiv inițial explorarea planetelor Jupiter și Saturn, dar și a sateliților lor.
Voyager 2 este o sondă spațială relativ grea, care cântărea 815 kilograme la plecarea de pe Terra. Este o copie a sondei Voyager 1 cu o diferență de câteva detalii. Cele două sonde au 16 propulsoare alimentate cu hidrazină, giroscopuri de stabilizare cu trei axe și instrumente de referință pentru a menține antena radio a sondelor îndreptată către Pământ. Fără diferitele apendice, Voyager 2 constă dintr-un cub cu latura de 4 metri a cărui componentă cea mai proeminentă este antena parabolică de 3,7 metri în diametru.
Sonda Voyager 2 a fost lansată cu 16 zile înainte de Voyager 1, în data de 20 august 1977, deoarece avea o traiectorie mai lungă și mai complexă, care necesita o aliniere favorabilă a planetelor, care se producea o dată la 175 de ani. Astfel, Voyager 2 a putut profita de asistența gravitațională a fiecărei planete pentru a-și schimba direcția și viteza, și a devenit singura sondă care a vizitat toate cele patru planete gigantice. Voyager 1, lansată pe 5 septembrie 1977, a avut o traiectorie mai scurtă și mai rapidă, care a făcut-o să ajungă mai devreme la planetele Jupiter și Saturn, dar a împiedicat-o să viziteze Uranus și Neptun.
Astfel, Voyager 2 a devenit prima și singura navă spațială care a survolat toate cele patru planete gigantice și a trimis imagini și date științifice prețioase despre ele.
Sondele Voyager 1 şi Voyager 2 au părăsit Sistemul Solar
Dar călătoria Voyager nu s-a oprit aici. După ce au părăsit sistemul solar, cele două sonde au continuat să zboare spre spațiul interstelar, adică zona dintre stele, unde nu mai există influența Soarelui. Aici, ele au întâlnit o nouă provocare: să detecteze granița dintre heliosferă, bula de particule și câmpuri magnetice create de Soare, și mediul interstelar, dominat de raze cosmice și nori de praf și gaz. Pentru a face acest lucru, sondele au folosit instrumentele lor de măsurare a particulelor, a undelor de plasmă și a câmpului magnetic.
În anul 2012, Voyager 1 a devenit prima navă spațială care a intrat în spațiul interstelar, după ce a înregistrat o scădere bruscă a particulelor solare și o creștere a razelor cosmice. În anul 2018, i s-a alăturat și Voyager 2, care a confirmat observațiile făcute de sora sa. Astfel, cele două sonde au devenit cele mai îndepărtate obiecte artificiale din Univers, depășind 20 de miliarde de kilometri distanță față de Pământ. Pentru a ne face o idee, lumina de la Soare ajunge la ele în peste 17 ore, iar semnalele radio trimise de pe Pământ durează aproximativ 22 de ore să le ajungă.
Cele două sonde nu sunt doar niște misiuni spaţiale, ci adevăraţi ambasadori ai omenirii. Fiecare dintre ele poartă la bord un disc de aur, pe care sunt înregistrate imagini, sunete și mesaje care reprezintă diversitatea și cultura planetei noastre. Scopul acestor discuri este de a comunica cu o posibilă civilizație extraterestră care ar putea găsi sondele în viitor. Printre mesajele de pe discuri se numără și o salutare în limba română: “Salutări la toată lumea!”, un mesaj rostit de Sanda Huffman, care era profesoară la Universitatea Cornell.
Cele două sonde Voyager au făcut o serie de descoperiri importante despre sistemul solar și spațiul interstelar, printre care:
- Voyager 1 a fost prima sondă care a fotografiat vulcanii activi de pe Io, unul dintre sateliții lui Jupiter, și a observat fulgerele și furtunile din atmosfera planetei;
- Voyager 2 a fost prima sondă care a explorat inelele lui Saturn, Uranus și Neptun, și a descoperit șase noi sateliți ai lui Saturn, patru noi sateliți ai lui Uranus și un nou satelit al lui Neptun;
- Voyager 2 a fost, de asemenea, prima sondă care a survolat Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn, și a detectat prezența unei atmosfere dense și a unor lacuri de hidrocarburi lichide la suprafața sa;
- Ambele sonde au măsurat câmpurile magnetice, vânturile solare și particulele energetice din apropierea planetelor și din spațiul interplanetar, oferind date valoroase despre mediul cosmic;
- Cele două sonde Voyager au fost primele obiecte create de om care au intrat în spațiul interstelar, unde au detectat o schimbare a densității, temperaturii și presiunii plasmei, și au confirmat existența unei granițe între heliosferă și mediul interstelar.
Traseul viitor: Voyager 1 a pierdut legătura cu Pământul
Voyager 1 continuă să se deplaseze spre spațiul interstelar, în direcția constelației Ophiuchus. Se estimează că sonda va ajunge în centrul galaxiei noastre, Calea Lactee, în aproximativ 40.000 de ani. Voyager 2 se deplasează spre spațiul interstelar, în direcția constelației Cygnus. Se estimează că sonda va ajunge în centrul galaxiei noastre în aproximativ 80.000 de ani.
Ambele sonde au rămas active și au depășit cu mult așteptările inițiale ale duratei lor de viață. În timp, semnalele lor vor deveni mai slabe și vor pierde legătura cu Pământul.
S-a estimat că sonda Voyager 1 va pierde legătura cu Pământul în jurul anului 2036, în timp ce Voyager 2 va face acest lucru în jurul anului 2040. Cu toate acestea, din 14 noiembrie 2023, sonda nu a mai putut să-şi transmită datele obţinute de instrumentele sale ştiinţifice spre Pământ.
Misiunile Voyager nu s-au încheiat încă. Voyager 2 continuă să transmită date științifice despre spațiul interstelar, oferindu-ne o perspectivă unică asupra mediului cosmic în care trăim, în timp ce Voyager 1 continuă să se deplaseze prin Univers, deşi datele sale nu mai ajung la noi. Însă, din cauza că sursele lor de energie se epuizează treptat, se estimează că ele vor înceta să funcționeze în perioada următoare.
Atunci, ele vor deveni niște obiecte mute și reci, care vor pluti în spațiu pentru milioane sau miliarde de ani. Dar, poate, într-o zi, ele vor fi descoperite de o civilizaţie avansată care va putea să le asculte povestea și să afle despre noi.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
