Un astrolab vechi de circa 1.000 de ani, care a fost folosit cândva pentru a indica evenimente astronomice și a calcula distanțe pare să fi fost folosit de membrii a trei religii diferite în timpul vieții sale lungi și pline de istorie. Cunoscut sub numele de astrolab, acest artefact elaborat a fost datat în secolul al XI-lea d.Hr. și poartă inscripții arabe, ebraice și occidentale.
Astrolabii sunt hărți de buzunar ale Universului care permit utilizatorilor să traseze poziția stelelor. Gravurile, care sunt în mod clar opera mai multor persoane diferite, sunt susceptibile de a fi fost realizate în numeroase locații din Europa și Africa de Nord, sugerând că obiectul a trecut prin mâinile unor proprietari islamici, evrei și creștini, în timp ce își croia drum de-a lungul rețelelor antice de schimburi științifice.
Un astrolab vechi de 1.000 de ani arată colaborarea ştiinţifică între culturi
În mod remarcabil, astrolabul vechi de 1.000 de ani a fost identificat complet întâmplător, când Dr. Federica Gigante de la Universitatea Cambridge a dat peste o fotografie a obiectului pe site-ul web al Fundaţiei Muzeului Miniscalchi-Erizzo din Verona, Italia.
„Muzeul nu știa ce este și a crezut că ar putea fi de fapt un fals. Acum este cel mai important obiect din colecția lor.”, a declarat Federica Gigante într-un comunicat.[sursa]
După ce a vizitat muzeul pentru a studia astrolabul îndeaproape, Federica Gigante a reușit să potrivească stilul gravurii arabe originale cu cel văzut pe instrumente similare din vechea regiune Al-Andalus (actuala Andaluzia) din Spania, aflată sub dominație islamică, în secolul al XI-lea. Poziția stelelor reprezentate pe suprafaţa astrolabului se aliniază, de asemenea, cu această perioadă, coroborând astfel vechimea dispozitivului.
Pe relicva metalică sunt gravate linii de rugăciune musulmane, aranjate pentru a ajuta utilizatorul original să respecte orele de rugăciune zilnică. O parte a plăcii conține, de asemenea, o inscripție arabă pe care scrie „pentru latitudinea Toledo, 40°”, ceea ce indică faptul că astrolabul ar fi putut fi fabricat aici într-o perioadă în care oraşul Toledo era locuit de populații mari de musulmani, evrei și creștini.
Instrumentul poartă, de asemenea, o semnătură pe care figurează numele Isḥāq și Yūnus. Potrivit der. Federica Gigante, este posibil ca acestea să fie nume evreiești scrise cu alfabet arab, sugerând că astrolabul ar fi putut circula la un moment dat în cadrul comunității evreiești vorbitoare de limbă arabă din Spania.
Un alt set de inscripții reprezentând latitudini nord-africane sugerează că obiectul a călătorit ulterior în Maroc sau Egipt, în timp ce prezența literelor ebraice indică faptul că a ajuns în cele din urmă înapoi printre evreii europeni.
„Aceste adăugiri și traduceri în ebraică sugerează că, la un moment dat, obiectul a părăsit Spania sau Africa de Nord și a circulat în rândul comunității evreiești din diaspora din Italia, unde limba arabă nu era înțeleasă, iar în locul ei se folosea ebraica.”, a explicat Gigante.
Un set final de inscripții, incluzând cifre occidentale, a fost apoi probabil realizat de un vorbitor de latină sau italiană din Verona, întrucât astrolabul a ajuns în cele din urmă în mâinile creștinilor.
Rezumând semnificația acestei descoperiri într-un nou studiu, Gigante scrie că „Astrolabul… se evidențiază ca o mărturie a contactelor și schimburilor dintre arabi, evrei și europeni în perioada medievală și la începutul perioadei moderne”.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
