Postul intermitent produce modificări dinamice la nivelul creierului, conform ultimelor studii

Oamenii de știință care încearcă să abordeze criza actuală a obezității au făcut o descoperire importantă: Postul intermitent duce la schimbări semnificative atât în intestin, cât și la nivelul creierului, ceea ce ar putea deschide noi opțiuni pentru menținerea unei greutăți sănătoase.

O echipă de cercetători din China a studiat 25 de voluntari clasificați ca fiind obezi pe o perioadă de 62 de zile, timp în care aceștia au luat parte la un program de restricție energetică intermitentă (REI), un regim care implică un control atent al aportului caloric și post în unele zile.

Participanții la studiu nu numai că au slăbit – în medie 7,6 kilograme sau 7,8% din greutatea lor corporală – dar au existat și dovezi ale unor schimbări în activitatea regiunilor creierului legate de obezitate și în componența bacteriilor intestinale.

„Aici arătăm că o dietă REI modifică axa creier-intestine-microbiom. Modificările observate în microbiomul intestinal și în activitatea din regiunile creierului legate de dependență în timpul și după pierderea în greutate sunt foarte dinamice și cuplate în timp.”, spune cercetătorul în domeniul sănătății Qiang Zeng de la Second Medical Center și National Clinical Research Center for Geriatric Diseases din China.^[sursa]

Postul intermitent produce modificări dinamice la nivelul creierului

Deocamdată nu este clar ce cauzează aceste schimbări, sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Cu toate acestea, știm că intestinul și creierul sunt strâns legate, astfel încât tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla consumul de alimente.

Modificările în activitatea cerebrală, observate prin intermediul scanărilor de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), s-au produs în regiuni cunoscute ca fiind importante în reglarea apetitului și a dependenței – inclusiv în girusul orbital frontal inferior.

Mai mult, modificările microbiomului intestinal (un ecosistem de microorganisme sau microbi vii care traiesc intr-un „buzunar” al intestinului gros numit cecum), analizate prin intermediul probelor de scaun și al analizelor de sânge, au fost legate de anumite regiuni ale creierului.

De exemplu, bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv în voința noastră atunci când vine vorba de consumul de alimente.

„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex și bidirecțional. Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care accesează creierul prin intermediul nervilor și al circulației sanguine. În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienții din dieta noastră modifică compoziția microbiomului intestinal.”, spune cercetătorul medical Xiaoning Wang de la Centrul Clinic de Stat pentru Geriatrie din China.

În prezent, se consideră că peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt obezi, ceea ce duce la un risc crescut pentru o multitudine de probleme de sănătate diferite, de la cancer la boli de inimă. Cunoașterea mai multor informații despre modul în care creierul și intestinele noastre depind unul de celălalt ar putea face o diferență uriașă în prevenirea și reducerea eficientă a obezității.

„Următoarea întrebare la care trebuie să se răspundă este mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate. Ce regiuni specifice ale microbiomului intestinal și ale creierului sunt esențiale pentru o pierdere în greutate reușită și pentru menținerea unei greutăți sănătoase?”, spune cercetătorul biomedical Liming Wang de la Academia Chineză de Științe.

Cum afectează postul intermitent creierul?

Postul intermitent poate avea mai multe efecte pozitive asupra creierului, cum ar fi:

• Îmbunătățirea metabolismului cerebral. Postul intermitent poate reduce nivelul de insulină și de zahăr din sânge, precum și inflamația, care sunt factori de risc pentru diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. Aceste modificări metabolice pot îmbunătăți funcționarea și rezistența celulelor nervoase, precum și circulația sângelui la nivel cerebral.
• Stimularea neurogenezei. Neurogeneza este procesul de formare a unor noi neuroni în creier, care este esențial pentru învățare, memorie și adaptare la schimbări. Postul intermitent poate stimula neurogeneza prin creșterea nivelului unui factor de creștere numit factor neurotrofic derivat din creier (BDNF), care este implicat în supraviețuirea și diferențierea neuronilor.
• Protejarea împotriva stresului oxidativ și a degenerării cerebrale. Stresul oxidativ este o stare de dezechilibru între producția de radicali liberi și capacitatea de apărare antioxidantă a organismului. Radicalii liberi sunt molecule instabile care pot deteriora structura și funcția celulelor, inclusiv a celor nervoase. Postul intermitent poate reduce stresul oxidativ și poate crește nivelul unor enzime antioxidante, care pot proteja creierul de deteriorarea celulară și de îmbătrânirea prematură. De asemenea, postul intermitent poate preveni sau ameliora simptomele unor boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, Parkinson sau scleroză multiplă, prin inhibarea unor procese inflamatorii și imune care pot afecta negativ creierul .

Ce tipuri de post intermitent există și cum se practică?

Există mai multe tipuri de post intermitent, care diferă prin durata și frecvența perioadelor de post și de mâncare. Cele mai cunoscute și studiate metode sunt:

• Metoda 16/8. Aceasta presupune postirea timp de 16 ore pe zi și mâncarea într-o fereastră de 8 ore. De exemplu, se poate sări peste micul dejun și să se mănânce între orele 12:00 și 20:00, sau să se mănânce între orele 8:00 și 16:00 și să se postească restul zilei. Această metodă se poate aplica zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în funcție de preferințe și toleranță.
• Metoda 5:2. Aceasta presupune mâncarea normală timp de 5 zile pe săptămână și restricționarea aportului caloric la 500-600 de calorii pe zi în celelalte 2 zile. De exemplu, se poate posti luni și joi și se poate mânca normal în restul zilelor. Cele două zile de post nu trebuie să fie consecutive și pot fi alese după conveniență.
• Metoda Eat-Stop-Eat. Aceasta presupune postirea completă timp de 24 de ore, o dată sau de două ori pe săptămână. De exemplu, se poate posti de la micul dejun până la micul dejun al zilei următoare, sau de la cina până la cina următoare. În restul zilelor, se poate mânca normal, fără a compensa caloriile pierdute în zilele de post.

Postul intermitent este o metodă de alimentație care presupune alternarea perioadelor de post cu cele de mâncare normală. Acest stil alimentar poate avea efecte benefice asupra sănătății creierului, cum ar fi îmbunătățirea metabolismului, stimularea neurogenezei, protejarea împotriva stresului oxidativ și a degenerării cerebrale.

Există mai multe tipuri de post intermitent, care diferă prin durata și frecvența perioadelor de post și de mâncare. Studiile științifice despre postul intermitent și creier sunt încă limitate, dar promițătoare. În concluzie, postul intermitent poate fi o modalitate eficientă de a îngriji creierul și de a preveni sau ameliora unele boli neurologice. Totuși, este important să se practice postul intermitent cu moderație și să se consulte un medic înainte de a începe orice schimbare alimentară.