„Soarele artificial” sud-coreean a atins o temperatură de 7 ori mai mare decât cea a nucleului Soarelui

2 min


2
2 puncte

Pentru prima dată în istorie, reactorul de fuziune KSTAR (Korea Superconducting Tokamak Advanced Research (KSTAR), numit uneori şi „soarele artificial” al Institutului Coreean pentru Energie de Fuziune (KFE) a atins temperaturi uriaşe, de 7 ori mai mari decât cele din miezul Soarelui.

Realizat în timpul testelor efectuate între lunile decembrie 2023 și februarie 2024, acest lucru stabilește un nou record pentru proiectul reactorului de fuziune.

KSTAR, potrivit raportului cercetătorilor din spatele reactorului, a reușit să mențină temperaturi de 212 milioane de grade Fahrenheit (100 de milioane de grade Celsius) timp de 48 de secunde. Pentru referință, temperatura nucleului Soarelui nostru este de 27 milioane de grade Fahrenheit (15 milioane de grade Celsius).

În plus, a menținut modul de izolare înaltă (modul H) timp de peste 100 de secunde. Modul H este o stare stabilă a plasmei care este mai bine izolată decât modul de izolare scăzută.

Acesta este cel mai recent dintre numeroasele succese obținute de KSTAR. De exemplu, în anul 2021, KSTAR a stabilit un nou record, funcționând la un milion de grade și menținând plasma super-încălzită timp de 30 de secunde.[sursa]

Soarele artificial kstar coreea de sud
KSTAR, soarele artificial din Coreea de Sud

Soarele artificial KSTAR: de 7 ori mai fierbinte decât Soarele

Fuziunea este un proces care imită același proces care generează lumina și căldura din stele. Acesta implică fuziunea hidrogenului și a altor elemente ușoare pentru a elibera o energie extraordinară pe care experții din domeniu speră să o valorifice pentru a obține electricitate nelimitată, fără emisii de carbon. Acest lucru este adesea numit „Sfântul Graal” al tranziției energetice.

• CITEŞTE ŞI:  Mihailo Tolotos, omul care nu a văzut în toată viaţa sa o femeie

Potrivit Consiliului Național de Cercetare pentru Știință și Tehnologie din Coreea (NST), este crucială crearea unei tehnologii care să poată menține plasmele de înaltă temperatură și densitate ridicată, unde reacțiile de fuziune se produc cel mai eficient, pentru perioade îndelungate.

Potrivit NST, secretul din spatele acestor realizări majore este reprezentat de divertorii din tungsten (wolfram). Aceștia sunt componente vitale situate în partea de jos a vasului de vid dintr-un dispozitiv de fuziune magnetică.

Ele joacă un rol crucial în expulzarea gazelor reziduale și a impurităților din reactor, suportând în același timp sarcini termice de suprafață substanțiale. Echipa KSTAR a trecut recent la utilizarea tungstenului în locul carbonului în divertoarele sale.

Tungstenul are cel mai înalt punct de topire dintre toate metalele, iar succesul echipei în menținerea modului H pentru perioade mai lungi de timp este atribuit în principal acestei modernizări reușite. NST raportează că această schimbare a reprezentat o îmbunătățire semnificativă.

Tungstenul este ingredientul secret

„În comparație cu divertorii anteriori pe bază de carbon, noii divertori din tungsten au prezentat o creștere de numai 25% a temperaturii de suprafață în cazul unor sarcini termice similare. Acest lucru oferă avantaje semnificative pentru operațiunile de putere cu impulsuri lungi de mare căldură.”, a explicat NST.[sursa]

Succesul divertoarelor din tungsten poate furniza date neprețuite pentru proiectul Reactorului Termonuclear Experimental Internațional (ITER). ITER este un megaproiect internațional de fuziune în valoare de 21,5 miliarde de dolari, dezvoltat în Franța de zeci de țări, printre care Coreea, China, SUA, UE și Rusia.

• CITEŞTE ŞI:  Dacii falsificau monede de argint, iar tehnica pe o foloseau este impresionantă. Tradiţia a fost dusă mai departe

Recharge News relatează că se așteaptă ca ITER să realizeze prima sa plasmă în anul 2025 și să fie complet pus în funcțiune până în anul 2035. Tungstenul va fi utilizat şi în divertorii săi.[sursa]

Suk Jae Yoo, președintele Institutului Coreean pentru Energie de Fuziune, a anunțat că cercetarea este un „undă verde” pentru obținerea tehnologiilor de bază necesare pentru „reactoarele DEMO”, care sunt centrale electrice demonstrative în viitor.

Echipa sa va urmări acum să obțină tehnologiile de bază necesare pentru operarea ITER și a viitoarelor reactoare DEMO.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

2
2 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via