20 de curiozităţi despre Islanda, o ţară extrem de interesantă

Deşi mulţi oameni au auzit de Islanda în ultimii ani în special rezultatelor surprinzătoare ale echipei naţionale de fotbal, care a făcut istorie la Campionatul European din anul 2016, există câteva curiozităţi despre Islanda, care o fac extrem de interesantă.

Peisajele sale spectaculoase, ce înglobează munți acoperiți de zăpadă, cascade înspumate și câmpii vulcanice, atrag turiști din întreaga lume. În ciuda izolării sale, poporul islandez se remarcă prin ospitalitatea și cultura sa profund ancorată în mitologie și istorie.

Până în secolul al XX-lea, Islanda s-a bazat în special pe pescuit şi agricultură. Industrializarea pescăriilor şi Planul Marshall implementat după al Doilea Război Mondial au adus prosperitate şi Islanda a devenit una dintre cele mai bogate şi mai dezvoltate ţări din lume.

20 de curiozităţi despre Islanda

1. Populaţia

Islanda are o populaţie de circa 350.000 de locuitori şi o suprafaţă de 103.000 km² . Asta înseamnă o densitate a populaţiei de 3,1 locuitori/km², fiind astfel cea mai rarefiat populată ţară din Europa.

60% din populaţie locuieşte în capitala ţării, Reykjavik.

Islandezii au una dintre cele mai mari speranțe de viață din lume, cu o speranță medie de viață de 83,1 ani.

2. Nu există nume de familie în Islanda

Islandezii folosesc sistemul nordic de nume, în care prenumele este urmat de numele tatălui (sau al mamei), cu sufixul -dóttir (fiică) sau -son (fiu).

Islandezii sunt descendenți ai coloniștilor nordici și celtici și au un grad mare de rudenie între ei. Există chiar o aplicație numită IslendingaApp, care îi ajută pe islandezi să evite relațiile incestuoase verificându-și arborele genealogic.

3. Energie regenerabilă

Aproape întreg sistemul de încălzire şi cel de electricitate folosesc surse de energie regenerabilă. Se folosesc energia solară, hidroenergia și energia geotermală. Există un sistem performant de termoficare centralizată, iar populaţia beneficiază de căldură gratis.

Sursele geotermale din Islanda sunt utilizate pentru producerea de energie electrică și termică. Centralele geotermale folosesc energia termică din pământ pentru a produce electricitate, iar această energie este apoi distribuită în întreaga țară.

Islanda are numeroase centrale hidroelectrice, datorită cantității mari de râuri și cascade. Hidrocentralele convertesc energia cinetică a apei în energie electrică și reprezintă o sursă importantă de electricitate în țară.

Datorită abundenței de energie regenerabilă, Islanda are unul dintre cele mai scăzute prețuri la electricitate din lume. În aceste condiţii, afacerile cu centrale termice de apartament sunt inexistente în această ţară.

Energia regenerabilă a jucat un rol semnificativ în reducerea dependenței Islandei de combustibilii fosili, ceea ce a dus la o mai mare sustenabilitate și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

4. În Islanda nu există analfabeţi

Rata de alfabetizare din Islanda este de 100%. Oricât de rău te-ai supăra pe un islandez şi oricât de mult ai vrea să-i spui ceva să-l doară, nu poţi să-l faci „analfabet”. Ar fi un non-sens. Toată lumea merge la şcoală şi toată lumea ştie să scrie şi să citească.

Acesta este avantajul unei populaţii reduse ca număr, unde fiecare se cunoaşte cu fiecare, iar familiile sunt foarte bine organizate. Cărţile se mănâncă pe pâine în Islanda, iar acestea sunt cele mai obişnuite cadouri pe care şi le fac de Crăciun. În anul 2011, UNESCO a numit Reykjavik drept Oraşul Literaturii. Islanda are cea mai mare densitate de scriitori din lume. Se spune că unul din zece islandezi va publica o carte în timpul vieții sale.

De asemenea, Islanda are o limbă foarte veche și conservatoare, care s-a schimbat foarte puțin de la vremea vikingilor. Islandezii pot citi cu ușurință texte scrise acum peste 1.000 de ani, fără a avea nevoie de traducere sau interpretare.

5. Islanda este una dintre cele mai vechi democraţii din Europa

Căpetenia nordică Ingólfr Arnarson şi-a construit o gospodărie în Reykjavíkul de astăzi în anul 874. Ingólfr a fost urmat de mulţi alţi colonişti emigranţi, în mare parte scandinavi cu thrallii⁠(en) lor, dintre care mulţi erau irlandezi sau scoţieni.

Până în anul 930, majoritatea terenului arabil al insulei fusese luat în proprietate. Althing, o adunare legislativă şi judecătorească, a fost înfiinţat pentru a reglementa Comunitatea Islandeză.

6. Nu există păduri în Islanda

Din cauza reliefului vulcanic şi a zonelor de câmpie, nu există păduri în Islanda. Circa 2% din suprafaţa ţării este acoperită de arbori.

O vorbă din umorul folcloric local spune că, dacă vreodată te pierzi într-o pădure din Islanda, nu trebuie decât să te ridici în picioare.

În schimb, Islanda este acoperită în mare parte de vegetație de tundră și ierburi, cu pășuni deschise și zone cu vegetație scăzută.

7. Nu există ţânţari în Islanda

Ştim cu toţii cât de enervanţi poti fi ţânţarii.

Spre norocul islanezilor, enervantele insecte au rămas departe de insulă. Clima rece și vânturile puternice nu oferă un mediu propice pentru dezvoltarea și reproducerea țânțarilor.

8. Islanda nu are armată

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Islanda a fost ocupată de forțele britanice pentru a preveni cucerirea ei de către Germania.

Are o unitate de menținere a păcii formată din 30 de persoane, condusă de Ministerul Islandez de Relații Externe. Islanda este o ţară extrem de sigură, cu una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume.

De-a lungul întregii sale istorii, poliţia islandeză a făcut doar o singură dată uz de arme de foc, fiind obligată, în decembrie 2013, să împuşte un bărbat bolnav psihic ce trăgea de la fereastra apartamentului său.

9. Islandezii cred în elfi şi troli

Majoritatea islandezilor încă mai cred în elfi şi troli, personaje fantastice din cultura nordică. Acest lucru duce uneori la dificultăţi în construirea unei case sau a unui drum.

Mii de islandezi au ieşit în stradă în stradă în urmă cu câţiva ani, pentru a se opune construirii unei autostrăzi despre care s-a spus că ar trece direct prin mijlocul unei aşezări invizibile a elfilor.

Protestele oamenilor au făcut ca acest caz să ajungă în justiţie. În cele din urmă, magistraţii au decis ca autostrada să fie construită, însă au pus şi o condiţie. Constructorului i s-a pus în vedere ca şoseaua să treacă departe de o stâncă despre care oamenii susţineau că ar fi de fapt un templu al elfilor.

10. Islandezii lucrează mai mult decât ceilalţi europeni

Săptămâna de lucru în Islanda are 45 de ore. Dar şi nivelul de trai este unul foarte ridicat.

Islandezii au un PIB de 71.311 $/cap de locuitor, comparativ cu România, care are un PIB de 12.285 $/cap de locuitor.

11. Ultimul loc cucerit de oameni

Islanda este cea mai tânără țară din lume din punct de vedere al formei terestre. A fost ultimul loc din Europa care a fost colonizat de oameni, în jurul anului 874 d.Hr. În mod surprinzător, cu peste 1.100 de ani în urmă, vikingii norvegieni au descoperit Islanda din întâmplare.

Această colonizare a avut loc într-un proces numit „Landnám”, în care coloniștii scandinavi au migrat în Islanda și au fondat primele așezări permanente. Înainte de această colonizare, Islanda nu era ocupată de o populație stabilă.

12. Gheţarii faimoşi din Islanda

Islanda este cunoscută și pentru ghețarii săi impresionanți, care acoperă aproximativ 11% din suprafața țării. Cel mai mare ghețar din Europa se află în Islanda și se numește Vatnajökull. Ghețarii islandezi sunt plini de peșteri de gheață și lagune glaciare, care atrag mulți turiști.

Ghețarii din Islanda reprezintă sursă de apă dulce importantă pentru numeroase râuri și lacuri din țară. În timpul verii, când ghețarii se topesc, contribuie la alimentarea cu apă a insulei.

De asemenea, ghețarii din Islanda au o importanță culturală și istorică semnificativă, fiind subiect al multor legende și povești în mitologia nordică și în cultura islandeză.

13. Luminile nordice

Islanda este un loc ideal pentru a observa fenomenele naturale ale luminilor nordice și ale soarelui de miezul nopții. Luminile nordice, sau aurora boreală, sunt cauzate de particulele solare care intră în contact cu atmosfera terestră și creează culori spectaculoase pe cer. 

Soarele de miezul nopții este un fenomen care se întâmplă în timpul verii, când soarele nu apune niciodată și rămâne vizibil pe tot parcursul nopții.

14. Băi termale în Islanda

Islanda este renumită pentru băile sale termale, care sunt surse naturale de apă caldă încălzită de activitatea vulcanică. Băile termale sunt parte integrantă din cultura islandeză de secole. Oamenii folosesc sursele geotermale pentru relaxare, îmbunătățirea sănătății și interacțiune socială.

Unele băi termale din Islanda se găsesc în mijlocul naturii, în zonele sălbatice și înconjurătoare, oferind o experiență de neuitat în mijlocul peisajului impresionant. Cea mai cunoscută baie termală din Islanda este Laguna Albastră, care are o apă de culoare turcoaz și o temperatură medie de 38 de grade Celsius.

Băile termale au numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea tensiunii arteriale, ameliorarea durerilor musculare și articulare și îmbunătățirea circulației sanguine. Apa din băile termale din Islanda este considerată curativă și se crede că are proprietăți benefice pentru piele și sănătate, deoarece conține minerale și substanțe naturale.

15. Egalitate

Islanda are o legislație foarte progresistă în ceea ce privește drepturile omului și egalitatea de gen.

Islanda a fost prima țară din lume care a ales o femeie președinte prin vot direct în 1980, Vigdís Finnbogadóttir. De asemenea, Islanda a fost prima țară din lume care a avut un prim-ministru lesbian în 2009, Jóhanna Sigurðardóttir. Islanda este clasată pe primul loc în lume la Indicele Global al Diferenței de Gen din anul 2020.

16. Rata criminalităţii

Islanda are o rată foarte scăzută a criminalității și este considerată una dintre cele mai sigure țări din lume. Islandezii au o încredere mare în poliție și justiție și nu există aproape nicio corupție.

De asemenea, Islanda are una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei și ale inegalității din lume și un nivel ridicat al calității vieții și al fericirii.

17. Destinaţie turistică

Islanda are o cultură a călătoriilor foarte activă și este una dintre cele mai vizitate țări din lume per capita. Islanda primeşte peste 2 milioane de turiști anual, ceea ce înseamnă aproape șase ori mai mulți decât populația sa.

Turismul este una dintre principalele surse de venit pentru economia islandeză și contribuie la dezvoltarea infrastructurii, serviciilor și conservării naturii. 

18. Animale unice

Islanda este singura țară din Europa care are populații sălbatice de reni. Aceștia au fost aduși în secolul al XVIII-lea din Norvegia și au fost eliberați în estul insulei, unde trăiesc în libertate până astăzi. 

Calul islandez este o rasă unică, care a fost izolată pe insulă de peste 1.000 de ani. Această rasă veche și pură de cai a fost adusă pe insulă de vikingi în secolul al IX-lea. Calul islandez este mic, robust și rezistent la frig, având o blană groasă și lungă.

De asemenea, Islanda este unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru a vedea balene, inclusiv balene cu cocoașă și orci.

19. Activitatea vulcanică

Islanda este cunoscută drept „Țara de Gheață și Foc” datorită contrastului dintre ghețarii săi impresionanți și numărul mare de vulcani activi.

Islanda găzduiește peste 30 de vulcani activi și aproximativ 130 de vulcani adormiți. Acest număr ridicat se datorează activității tectonice intense în regiune.

Unul dintre cei mai cunoscuți vulcani din Islanda este Eyjafjallajökull. A devenit celebru în 2010 când erupția sa a cauzat închiderea temporară a spațiului aerian european din cauza cenușii vulcanice care s-a ridicat în atmosferă. O altă erupție notabilă a avut loc în 2014 la vulcanul Bardarbunga. Aceasta a fost cea mai mare erupție vulcanică din Islanda din ultimii peste 200 de ani.

Există o zonă numită „Cercul de Aur”, care include trei atracții turistice populare în Islanda, legate de activitatea vulcanică: Cascada Gullfoss, Parcul Național Thingvellir și zona geotermală Geysir.

20. Berea a fost interzisă în Islanda

Islanda a trecut printr-o perioadă de prohibiție a berii, care a început în anul 1915 și s-a încheiat în anul 1989. Atunci, decizia s-a luat în urma unui referendum votat de populație.

În prezent, în fiecare an, de 1 martie, țara sărbătorește „Bjórdagurinn” sau „Ziua berii”, care comemorează sfârșitul unei interdicții de 74 de ani.

Totodată, islandezii consumă mai multă Coca-Cola pe cap de locuitor decât orice altă națiune din lume.