Incidentul Diatlov: dispariţia misterioasă a 9 tineri găsiţi fără viaţă, care nu a fost rezolvată niciodată

7 min


2
2 puncte

Incidentul Diatlov se referă la moartea în circumstanțe misterioase a unui grup de turiști conduși de Igor Diatlov – un eveniment despre care se presupune că s-a întâmplat în noaptea de 1 spre 2 februarie 1959 în nordul munților Ural.

În ianuarie 1959, un grup de zece tineri, studenți și absolvenți ai Institutului Politehnic din Ural, au pornit într-o expediție de schi în munții Urali, într-o zonă îndepărtată și nelocuită. Scopul lor era să ajungă la muntele Otorten, situat la aproximativ 10 kilometri nord de locul unde și-au instalat tabăra, pe versantul estic al muntelui Kholat Syakhl. Liderul grupului era Igor Diatlov, un student în vârstă de 23 de ani, pasionat de alpinism și fotografie.

Grupul a plecat din orașul Sverdlovsk (acum Ekaterinburg) pe 23 ianuarie și a ajuns la orașul Ivdel pe 25 ianuarie, de unde au luat un camion până la satul Vizhay. Aici au petrecut o noapte și s-au pregătit pentru ultima etapă a călătoriei lor, care presupunea să parcurgă aproximativ 100 de kilometri pe schiuri, prin zăpadă și ger, până la muntele Otorten. Pe 27 ianuarie, au început să urce pe valea râului Lozva, lăsând în urmă ultimele urme de civilizație.

incidentul diatlov
Cei nouă tineri au luat un camion din oraşul Ivdel în data de 25 ianuarie 1959

Pe 28 ianuarie, unul dintre membrii grupului, Iuri Iudin, a fost nevoit să se întoarcă din cauza unor probleme de sănătate. Iudin s-a simțit incapabil fizic pentru a continua traseul de două săptămâni pentru că avea probleme cu artrita. Le-a avut până la moarte, 54 de ani mai târziu.

Iudin a fost ultima persoană care i-a văzut în viață pe ceilalți nouă turiști. Înainte de a se despărți, Diatlov i-a spus că se așteaptă să ajungă la muntele Otorten pe 1 februarie și să se întoarcă la Vizhay pe 12 februarie. Diatlov a promis să-i trimită o telegramă lui Iudin atunci când va ajunge la destinație.

Dar telegrama nu a venit niciodată. Pe 20 februarie, familiile și prietenii turiștilor au început să se îngrijoreze și să ceară autorităților să organizeze o operațiune de căutare și salvare. Pe 26 februarie, o echipă de voluntari, formată din studenți și profesori de la Institutul Politehnic din Ural, a găsit cortul grupului pe versantul estic al muntelui Kholat Syakhl.

Cortul era acoperit de zăpadă și avea o tăietură pe o parte, făcută din interior. În interior, au găsit toate lucrurile personale ale turiștilor, inclusiv hainele, încălțămintea, mâncarea, aparatele foto și jurnalele. Dar de turiști nu era nici urmă.[sursa]

• CITEŞTE ŞI:  Walt Disney: respins de nenumărate ori, nu s-a lăsat doborât de eşecuri şi a reuşit să creeze un imperiu de miliarde

Mergând pe urmele de pași lăsate în zăpadă, echipa de salvare a descoperit, la aproximativ 1,5 kilometri de cort, primele două cadavre: pe cel al lui Iuri Krivonischenko și pe cel al lui Iuri Doroshenko. Cei doi erau aproape goi, purtând doar lenjerie intimă și câteva haine rupte. Lângă ei se afla un foc stins și o ramură de molid ruptă, sugerând că au încercat să se încălzească și să se adăpostească.

incidentul diatlov
Trupurile tinerilor au fost găsite fără viaţă

La o distanţă de 300 de metri mai jos, în direcția cortului, a fost găsit corpul lui Igor Diatlov, care părea să se fi întors către cort. La alţi 180 de metri depărtare, a fost găsit corpul lui Rustem Slobodin, care avea o fractură de craniu, dar nu letală. La 150 de metri de acesta, a fost găsit corpul Zinaidei Kolmogorova, care părea să fi murit încercând să ajungă la cort.

Celelalte patru cadavre au fost găsite abia pe 4 mai, când zăpada s-a topit. Trupurile erau situate la aproximativ 75 de metri de focul făcut de Krivonischenko și Doroshenko, într-o râpă adâncă de 4 metri, acoperită de zăpadă. Aceste cadavre prezentau răni mult mai grave decât celelalte: Ludmila Dubinina și Semyon Zolotaryov aveau coastele rupte, iar Ludmilei îi lipseau limba, ochii și o parte din față. Nikolai Thibeaux-Brignolles avea o fractură severă de craniu, iar Alexander Kolevatov nu avea răni externe, dar prezenta semne de hipotermie. Toți patru purtau haine mai groase decât ceilalți, iar unele dintre hainele lor aveau urme de radiații.[sursa]

Ce a determinat moartea turiștilor

Ancheta oficială a incidentului a fost condusă de procurorul Lev Ivanov, care a intervievat martorii, a examinat cadavrele și a analizat probele. El a ajuns la concluzia că turiștii au murit din cauza unui „fenomen natural puternic”, care i-a forțat să părăsească cortul în grabă și să se împrăștie în zăpadă.

Procurorul nu a putut explica însă despre ce fel de fenomen a fost vorba, nici de ce turiștii aveau răni atât de diferite și de ciudate. Magistratul a exclus orice implicare a altor persoane, inclusiv a populației indigene Mansi, care locuia în apropiere. Cazul a fost închis pe 28 mai 1959, fiind clasificat ca secret.

De atunci, incidentul Diatlov a devenit subiectul a numeroase speculații și teorii, care încearcă să rezolve misterul.

Una dintre aceste teorii ar fi producerea unei avalanşe. Aceasta este teoria oficială a autorităților ruse, care au redeschis cazul în anul 2019 și au anunțat rezultatele un an mai târziu. Potrivit acestei teorii, turiștii au fost surprinși de o avalanșă care le-a distrus parțial cortul și i-a forțat să fugă în panică.

• CITEŞTE ŞI:  Se întâmplă o dată la un miliard de ani: evenimentul care a dus la apariția plantelor pe Pământ s-a întâmplat din nou

Avalanșa ar fi putut fi provocată de greutatea zăpezii acumulate pe versant sau de un cutremur minor. Rănile grave ale unora dintre turiști ar fi fost cauzate de impactul cu pietre sau gheață. Teoria avalanșei este susținută de unele dovezi, cum ar fi poziția cortului, urmele de zăpadă și rănile interne, dar este contestată de alte dovezi, cum ar fi lipsa de semne de avalanșă, timpul scurs între instalarea taberei și producerea incidentului și comportamentul neobișnuit al turiștilor.

O altă teorie o reprezintă o furtună cu vânturi puternice. Aceasta este o variantă a teoriei avalanșei, care presupune că turiștii au fost afectați de un fenomen meteorologic rar, numit vânturile catabatice. Acestea sunt cauzate de o diferență de presiune între aerul cald de pe pantă și aerul rece de pe platou sau de la suprafața mării. Aerul cald este mai puțin dens decât aerul rece, așa că se ridică, creând o zonă de presiune scăzută în partea de sus a pantei. Aerul rece din jur se îndreaptă spre această zonă de presiune scăzută, curgând în jos pe pantă. Vânturile katabatice pot fi foarte puternice, cu viteze de peste 100 km/h.

Conform unei alte ipoteze, moartea tinerilor ar fi putut fi provocată de un atac al animalelor sălbatice. Această teorie presupune că turiștii au fost atacați de un animal sălbatic, cum ar fi un urs, un lup sau chiar de însuşi Yeti. Acesta ar fi fost motivul pentru care au părăsit cortul în grabă și s-au împrăștiat în diferite direcții. Animalul ar fi putut provoca și rănile grave ale unora dintre turiști, cum ar fi mușcăturile, zgârieturile sau smulgerea limbii și a ochilor.

incidentul diatlov
Ultima fotografie din aparatul de fotografiat al lui Thibeaux adânceşte misterul, însă ar putea fi chiar el

Deşi această imagine ar putea susţine teoria conform căreia Yeti ar fi în spatele crimelor, în realitate în imagine ar putea fi chiar Nikolai Thibeaux, care obişnuia să-şi facă singur fotografii, folosind un temporizator.

Teoria atacului de animale este susținută de unele mărturii, cum ar fi cea a unui vânător Mansi care a spus că a auzit un urlet în noaptea incidentului, sau cea a unui alt turist care a spus că a văzut urme de labe în zonă. Teoria este însă contrazisă de alte dovezi, cum ar fi lipsa de sânge sau de urme de luptă la locul faptei, sau faptul că animalele nu ar fi atacat un grup atât de numeros și bine echipat.

Incidentul Diatlov şi teoriile conspiraţioniste

Teoriile privind Incidentul Diatlov variază, iar misterul din jurul său lasă loc destul pentru elaborarea unor ipoteze conspiraţioniste. Astfel, o astfel de teorie susţine că ar putea fi vorba despre o panică indusă de infrasunete.

• CITEŞTE ŞI:  Un hacker profesionist dezvăluie cele 5 greșeli principale de securitate pe care le faci cu dispozitivele tale în online

Această teorie se bazează pe fenomenul fizic al infrasunetului, adică al sunetelor cu o frecvență sub limita audibilă a omului, dar care pot avea efecte psihologice și fiziologice asupra acestuia. Potrivit acestei teorii, turiștii au fost expuși la infrasunete generate de vântul care trecea prin formațiunea geologică numită „Pass of the Dead Men”, situată în apropiere de cortul lor. Aceste infrasunete ar fi putut induce o stare de anxietate, teamă, halucinații sau chiar agresivitate, care i-ar fi determinat să fugă de cort și să se rănească între ei.

Teoria infrasunetului este susținută de unele experimente, cum ar fi cel realizat de cercetătorul britanic Richard Wiseman, care a demonstrat că infrasunetele pot provoca senzații de neliniște, tristețe sau frică la subiecții umani. Teoria este însă criticată de alți experți, care spun că nu există dovezi clare că infrasunetele au fost prezente în zona incidentului, sau că ar fi avut un efect atât de puternic asupra turiștilor.

De asemenea, o altă teorie controversată este cea a implicării militare. Această ipoteza sugerează că turiștii au fost victimele unui experiment militar secret, care ar fi implicat teste de arme nucleare, chimice sau biologice. Aceasta ar fi fost cauza pentru care au fost nevoiți să părăsească cortul și să se îndepărteze de zona contaminată. De asemenea, ar fi explicat nivelul de radiații găsit pe unele dintre hainele lor, precum și prezența unor obiecte neidentificate în cer, observate de alți martori în perioada respectivă.

Teoria implicării militare este susținută de unele documente, cum ar fi cele dezvăluite de jurnalistul Iuri Kuntsevich, care a afirmat că a găsit dovezi ale unor teste de rachete balistice în apropierea locului incidentului, sau cele obținute de scriitorul Alexei Rakitin, care a susținut că turiștii au fost expuși la un agent neurotoxic numit BZ. Teoria este însă respinsă de alți cercetători, care spun că nu există nicio dovadă concretă a unei activități militare în zonă, sau că nivelul de radiații era prea scăzut pentru a fi considerat periculos.

Misterul persistă

După șase decenii de la incidentul Diatlov, nu există încă o concluzie unanim acceptată despre cauza morții celor nouă turiști. Toate teoriile propuse au argumente pro și contra, dar niciuna nu reușește să explice toate aspectele ciudate și contradictorii ale cazului.

Poate că adevărul nu va fi niciodată cunoscut, sau poate că va fi dezvăluit într-o zi de o nouă descoperire sau investigație. Până atunci, incidentul Diatlov rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei recente, care continuă să fascineze și să îngrozească pe oricine îi aude povestea.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

2
2 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via