Vasili Arhipov, omul care a salvat lumea de la un dezastru nuclear

4 min


8
8 puncte

Vasili Arhipov a fost un ofițer superior al Marinei Militare Sovietice, care a salvat omenirea de la o confruntare nucleară, după ce a refuzat să pună în aplicare un ordin. Refuzul său a prevenit lansarea unei torpile nucleare de pe submarinul pe care se afla.

Vasili Arhipov s-a născut în data de 30 ianuarie 1926, într-o localitate de lângă Moscova, în Rusia, într-o familie simplă, de ţărani. A învățat la Școala Navală Superioară din Pacific și a participat la războiul sovieto-japonez din august 1945, de la bordul unui dragor de mine. Ulterior, a urmat cursurile Școlii Navale Superioare Caspice și a absolvit în anul 1947. După absolvire, a servit în serviciul submarin la bordul ambarcațiunilor din flota Mării Negre, Mării Nordului şi Mării Baltice.

Soția sa, Olga, l-a descris ca fiind inteligent, politicos și foarte calm. Aceste trăsături de caracter s-ar putea să fi contribuit la decizia inspirată pe care avea să o ia mai târziu.

Primul incident periculos la bordul unui submarin

În luna iulie 1961, Vasili Arhipov a fost numit comandant adjunct și, prin urmare, ofițer executiv al noului submarin purtător de rachete balistice K-19. După câteva zile de desfășurare a exercițiilor în largul coastei de sud-est a Groenlandei, la bordul submarinulului s-a produs o scurgere extremă în sistemul său de răcire a reactorului. Această scurgere a dus la defectarea întregului sistem de răcire.

De asemenea, comunicațiile radio au fost afectate, iar echipajul nu a putut contacta Moscova. Fără sisteme de rezervă, comandantul Zateyev a ordonat celor șapte membri ai echipajului să vină cu o soluție pentru a evita topirea nucleului. Acest lucru a impus militarilor să lucreze la niveluri ridicate de radiații pentru perioade lungi de timp.

În cele din urmă au reuşit să improvizeze un sistem de lichid de răcire secundar și au salvat astfel reactorul de la topire. Deși au reușit să se salveze de la o criză nucleară, întregul echipaj, inclusiv Arhipov, a fost iradiat. Membrii echipajului tehnic, format din ingineri și ofițerul lor de divizie, au murit în decurs de o lună din cauza nivelurilor ridicate de radiații la care au fost expuși. Pe parcursul a doi ani, încă 15 marinari au murit din cauza efectelor radiaţiilor. Vasili Arhipov a supravieţuit.

Vasili Arhipov
Vasili Arhipov şi submarinul care putea declanşa o conflagraţie mondială dezastruoasă

Cum a salvat Vasili Arhipov omenirea de la un dezastru nuclear

În data de 27 octombrie 1962, în timpul Crizei Rachetelor din Cuba, un grup de 11 distrugătoare ale marinei SUA și portavionul USS Randolph au localizat submarinul B-59, din clasa Foxtrot, cu motor diesel, armat nuclear, lângă Cuba. La bord se afla şi Vasili Arhipov.

Citeşte şi:  Papa Benedict al IX-lea, cel mai tânăr papă din istorie şi unul dintre cei mai controversaţi

În ciuda faptului că se afla în apele internaționale, Marina Statelor Unite a început să detoneze sarcini de adâncime de semnalizare, explozivi meniți să forțeze submarinul să iasă la suprafață pentru identificare.

Din nou, legătura radio cu Moscova fusese pierdută şi echipajul de pe submarin nu a avut niciun contact cu baza timp de câteva zile. Au reuşit să intercepteze doar câteva emisiuni de radio civile din SUA. Dar, pe măsură ce submarinul încerca să evite urmăritorii din SUA, adâncimea devenise prea mare pentru a monitoriza orice trafic radio.

Situaţia era foarte tensionată, iar cei de la bord nu știau dacă a izbucnit sau nu un război. Căpitanul submarinului, Valentin Grigorievici Saviţchi, a decis că s-ar putea să fi început deja un război și a dorit să lanseze o torpilă nucleară.

Obţinerea autorizaţiei pentru lansare

Spre deosebire de ceilalți subofițeri din flotilă, trei ofițeri de la bordul B-59 trebuiau să fie de acord în unanimitate în vederea autorizării unei lansări nucleare. Aceştia erau căpitanul Saviţchi, ofițerul politic Ivan Semonovici Maslennicov și ofițerul executiv al B-59, Vasili Arhipov.

De obicei, în cazul submarinelor sovietice înarmate cu aşa-numita „armă specială”, era necesară doar obţinerea de către căpitan a autorizaţiei ofițerului politic pentru a lansa o torpilă nucleară. Dar, din cauza gradului lui Vasili Arhipov, căpitanul trebuia să obțină şi aprobarea acestuia. În acest context s-a declanșat o ceartă, iar Arhipov s-a poziţionat împotriva lansării.

Citeşte şi:  200 de fermieri au rămas tăcuţi în timpul unei licitaţii

Deşi Vasili Arhipov era al doilea în funcţie, după căpitanul submarinului B-59, acesta era în fapt comandantul întregii flote de submarine, inclusiv B-36 și B-130 şi B-4, fiind egal în rang cu Saviţchi.

În cele din urmă, Vasili Arhipov l-a convins pe căpitanul Saviţchi să iasă la suprafață și să aștepte ordinele de la Moscova. Acest lucru a evitat efectiv războiul nuclear general care probabil ar fi urmat dacă arma nucleară ar fi fost lansată.

Marinarii sovietici au fost întâmpinaţi de un distrugător al Marinei Americane însă nu a avut loc o confruntare între nave. Americanii nu ştiau cu exactitate dacă la bordul submarinului sovietic se află, într-adevăr, o rachetă nucleară. În cele din urmă le-au acordat ruşilor permisiunea de a se întoarce în ţara lor.

Întoarcerea în ţară şi ultimii ani ai lui Vasili Arhipov

Imediat după întoarcerea în Rusia, mai mulți membri ai echipajului submarinului B-59 au fost mustraţi de către superiori. În mod surprinzător, Vasili Arhipov nu a fost pedepsit pentru faptul că a întrerupt misiunea. Chiar a fost promovat în grad deoarece a reuşit să salveze echipajul de la bordul submarinului. Acest lucru poate indica faptul că factorii decizionali de la Moscova au conştientizat pe deplin pericolul pe lângă care omenirea a trecut.

Vasili Arhipov a continuat în serviciul marinei sovietice, comandând submarine și mai târziu escadrile submarine. A fost promovat contraamiral în anul 1975 și a devenit șeful Academiei Navale Kirov. Arhipov a fost promovat viceamiral în anul 1981 și a ieşit la pensie la mijlocul anilor ’80.

Ulterior, Vasili Arhipov s-a stabilit în localitatea Kupavna, unde a murit în data de 19 august 1998. Avea 72 de ani. Radiațiile la care fusese expus Vasili Arhipov la incidentul din anul 1961 probabil că au contribuit la cancerul lui de rinichi.

Citeşte şi:  O structură metalică a fost descoperită pe Lună, într-un crater uriaş

În anul 2002, comandantul în retragere Vadim Pavlovici Orlov, participant la evenimentele din anul 1962, a ținut o conferință de presă, în care a confirmat că submarinele sovietice erau înarmate cu torpile nucleare. Acesta a spus că Vasili Arhipov este motivul pentru care aceste arme nu au fost lansate. Arthur M. Schlesinger Jr., consilier al administrației John F. Kennedy și istoric, a afirmat că: „Acesta nu a fost doar cel mai periculos moment al Războiului Rece. A fost cel mai periculos moment din istoria omenirii.”

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

8
8 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide