Mit demontat: bolile similare sifilisului erau deja răspândite în America înainte de sosirea lui Cristofor Columb

Multe surse indică relele pe care le-a produs sosirea navelor conduse de marele navigator Cristofor Columb pe actualul teritoriu al SUA, printre altele fiind menţionat un element important în decimarea nativilor americani: bolile. Un nou studiu arată că bolile similare sifilisului erau deja răspândite în America înainte de sosirea lui Cristofor Columb.

Oamenii de știință de la Universitățile din Basel și Zurich, din Elveţia, au identificat urmele genetice ale bacteriei Treponema pallidum în rămășițele scheletice ale unor persoane care au murit pe teritoriul actual al Braziliei în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. Această descoperire reprezintă cea mai veche detectare confirmată a acestei bacterii până în prezent. Existenţa bacteriei confirmă faptul că oamenii erau afectați de afecțiuni similare sifilisului, denumite treponematoze, cu mult înainte de (re)descoperirea Americii de către Cristofor Columb.

Noile descoperiri, publicate în revista științifică Nature, pun sub semnul întrebării teoriile anterioare privind răspândirea sifilisului de către conchistadorii spanioli.^[sursa]

Istoria apariției și răspândirii bolilor infecțioase a fost de mare importanță pentru sănătatea globală chiar înainte de pandemia care abia s-a încheiat. Cu ajutorul metodelor moderne de laborator, cercetătorii pot acum să detecteze cele mai mici urme de ADN ale agenților patogeni în descoperirile preistorice. Asta înseamnă că pot urmări modul în care acești agenți patogeni s-au răspândit de-a lungul istoriei, precum și dezvoltarea lor evolutivă.

ADN preistoric a fost analizat, iar rezultatele sunt surprinzătoare

Un grup internațional de cercetare condus de profesoara Verena Schünemann de la Universitatea din Basel, în colaborare cu ETH Zurich și cu Universitățile din Viena și Sao Paulo, a examinat oasele preistorice aparținând a patru indivizi care au murit acum 2.000 de ani în regiunea de coastă Santa Caterina din Brazilia.

În cazul unora dintre indivizi au fost detectate modificări patologice vizibile ale oaselor preistorice, ceea ce ar putea indica faptul că persoanele decedate sufereau de o boală similară sifilisului.

ADN preistoric recoltat din oase vechi de peste 2.000 de ani

Cercetătorii au folosit instrumente de frezat ale dentiștilor pentru a îndepărta mostre minuscule de os în condiții de sterilitate. Din aceste mostre, ei au izolat material genetic preistoric aparținând agentului patogen al sifilisului.

Studiul lor demonstrează că toate genomurile bacteriene care au fost investigate pot fi atribuite tulpinii Treponema pallidum endemicum, adică agentului patogen care duce la bejel, o boală infecţioasă contagioasă.

Treponematozele sunt un grup de boli infecțioase care includ sifilisul, boală cu transmitere sexuală. În timp ce sifilisul, ca boală venerică, prezintă un risc pentru sănătate la nivel mondial, bejelul, care se transmite prin contact cutanat, apare în prezent doar în regiunile foarte aride din Africa și Asia.

„Studiul nostru a reușit să demonstreze că sifilisul endemic era deja prezent în zonele umede din Brazilia în urmă cu aproximativ 2.000 de ani.”, a spus Verena Schünemann. Acest lucru înseamnă că oamenii se infectau deja cu sifilis endemic, probabil prin contactul cu pielea, cu mai bine de 1.000 de ani înainte de sosirea lui Cristofor Columb în Lumea Nouă.^[sursa]

Bolile similare sifilisului erau deja răspândite în America înainte de sosirea lui Cristofor Columb

Dezbateri intense au loc și astăzi între specialiști și istorici ai medicinei cu privire la faptul dacă marinarii și soldații lui Cristofor Columb au adus sifilisul cu transmitere sexuală din Lumea Nouă în cea Veche la întoarcerea lor în anul 1492. Boala s-a răspândit rapid începând cu sfârșitul secolului al XV-lea, în special în orașele portuare.

„Faptul că descoperirile reprezintă un tip endemic de boli treponemice, și nu sifilisul transmis pe cale sexuală, lasă originea sifilisului transmis pe cale sexuală încă neelucidată.”, spune Kerttu Majander, cercetător post-doctoral la Universitatea din Basel și unul dintre autorii principali ai studiului. Cu toate acestea, autorii consideră că există multe elemente care sugerează că treponematozele erau deja răspândite în Europa înainte de epoca lui Cristofor Columb.

„Întrucât nu am găsit niciun caz de sifilis transmis pe cale sexuală în America de Sud, teoria conform căreia Columb a adus sifilisul în Europa pare să pară mai improbabilă.”, a afirmat Verena Schünemann. De fapt, descoperirile anterioare făcute de grupul ei, de exemplu în Finlanda și Polonia, sugerează că unele forme de treponematoză existau deja și în Europa.

Recombinarea ar fi putut conduce la dezvoltarea bolilor asemănătoare sifilisului

Multe specii de bacterii fac schimb de trăsături care sunt benefice din punct de vedere evolutiv prin ceea ce se numește transfer orizontal de gene sau recombinare. O comparație între ADN-ul preistoric din oasele din Brazilia și agenții patogeni din zilele noastre arată că astfel de evenimente de recombinare au avut loc cu adevărat.

„Nu putem preciza cu exactitate când a avut loc acest schimb, dar probabil că este unul dintre mecanismele care au condus la divergența dintre subspeciile care provoacă diferite infecții treponemice.”, a spus Marta Pla-Díaz de la Universitatea din Basel, celălalt autor principal al studiului.

Comparația ADN-ului permite, de asemenea, să se deducă data apariției familiei Treponema pallidum. Investigațiile lor arată că acești agenți patogeni au apărut la un moment dat între anii 12.000 și 550 î.Hr. Istoria acestor agenți patogeni se întinde, prin urmare, mult mai departe în timp decât se presupunea anterior.

„Deși originea sifilisului lasă încă loc de imaginație, cel puțin acum știm fără îndoială că treponematozele nu au fost străine locuitorilor americani care au trăit și au murit cu secole înainte ca acest continent să fie explorat de europeni.”, conchide cercetătoarea Verena Schünemann. Aceasta și echipa sa sunt încrezători că progresele în analiza ADN-ului preistoric ar putea duce, de asemenea, la descoperirea originii sifilisului veneric.