Organizaţia secretă din care făcea parte Ion Creangă: „Jur pe onoare şi conştiinţă. Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”

Un document aflat în arhivele Muzeului Literaturii Române Iaşi pune într-o lumină nouă activitatea secretă a lui Ion Creangă, despre care cercetătorii afirmă că este unul dintre puţinii mari oameni de cultură români din secolul al XIX-lea care nu a făcut parte din Masonerie. Organizaţia secretă din care făcea parte Ion Creangă, totuşi, nu este cunoscută.

Cercetătorii Muzeului Literaturii Române Iaşi au desfăşurat cercetări pentru descifrarea unui act misterios descoperit în arhivele instituţiei. Este vorba despre un angajament semnat de mai mulţi membri ai Societăţii literare Junimea, mulţi dintre ei componenţi recunoscuţi ai Francmasoneriei.

„Jur pe onoare şi conştiinţă/ Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu/ Să lucrez din toată inima pentru ridicarea neamului românesc/ Să respect şi să execut toate hotărârile luate de comitetul din care fac parte. Şi să păzesc secret absolut./ Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Sfânta Cruce.“, acesta este mesajul scris pe documentul olograf.

Organizaţia secretă din care făcea parte Ion Creangă a rămas un mister

Jurământul redat mai sus este semnat de 12 mari oameni de cultură moldoveni din secolul al XIX-lea, printre care Neculai Culianu, Nicolae Gane, Alexandru Lambrior, Ion Creangă, A.C. Şendrea, Ioan A. Darzeu, Constantin Corjescu sau D.A. Anghel.

Până în acest moment, angajaţii Muzeului Literaturii nu au reuşit să afle anul în care a fost redactat actul şi nici scopul acestui angajament misterios.

Ce se ştie cu certitudine este că a fost semnat în perioada anilor 1875 – 1883. Aceasta deoarece 1875 este anul în care Ion Creangă a fost primit oficial în Societatea Junimea, la recomandarea bunului său prieten Mihai Eminescu, iar în anul 1883 a decedat unul dintre semnatari, Alexandru Lambrior.

„Popa Smântână“ şi teoria unui act masonic

Prima tentaţie a cercetătorilor ieşeni a fost să creadă că documentul este un jurământ masonic. Este un fapt atestat istoric că majoritatea membrilor „Junimea” au fost membri ai societăţii secrete. Varianta a căzut, însă, deoarece printre semnatari se numără şi Ion Creangă, despre care biografii au stabilit că n-a fost niciodată membru al Masoneriei.

Speculaţiile care încearcă să răstoarne teoria apartenenţei lui Creangă la Loja „Steaua României“ sunt demontate de către cercetătorii de la Muzeului Literaturii. „Unul dintre motivele cele mai serioase pentru care nu putem lua în considerare această variantă ţine de principiile de neîncălcat ale societăţii secrete. Masoneria, la vremea respectivă, reprezenta o grupare elitistă. Or, atât Creangă, cât şi Eminescu proveneau din familii modeste: fiu de răzeş, respectiv de căminar. Nu mai vorbesc despre faptul că Francmasoneria nu lucra cu comitete, ci cu loje sau ateliere.“, a declarat Dan Jumară, cercetător ştiinţific la Muzeul Literaturii Române Iaşi.

Deşi nu se număra printre masoni, Ion Creangă era apreciat şi respectat de către maeştrii din „Junimea“. Scriitorul, căruia colegii i se adresau, din spirit ludic, cu apelativul „Popa Smântână“, se înscria pe deplin în portretul masonului. Societatea avea o atitudine progresistă, iar Ion Creangă, prin talentul şi deschiderea la nou de care a dat dovadă, putea fi considerat ca „unul de-ai lor“.

Acest fapt este atestat într-o afirmaţie făcută de către Horia Nestorescu-Bălceşti, directorul Centrului Naţional de Studii Francmasonice, într-un interviu acordat în anul 2009: „Mason nu devii, ci te naşti. Vă dau un exemplu de două personaje care au fost masoni geniali, fără a face parte dintr-o lojă. Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Pe Eminescu nu l-au acceptat pentru că avea o viaţă boemă, iar pe Creangă pentru că era răspopit. Cu toate acestea, ei erau mai mari masoni ca mulţi alţii“.

O altă variantă: junimiştii şi partidul moderat-liberal

Scriitorul şi publicistul ieşean Liviu Antonesei consideră că documentul are importanţă istorică mare, deoarece pune în lumină aspecte mai puţin cunoscute. „În România nu există o literatură de specialitate bogată în privinţa rolului societăţilor secrete în destinul istoric al ţării. Acest document arată, fără îndoială, ca un jurământ de tip masonic. Eu sunt convins de acest aspect în proporţie de 99,95%. Important este, mai ales, prin faptul că ne arată că ceea ce ştiam noi, la suprafaţă, despre Junimea, era dublat de o activitate dacă nu secretă, atunci cel puţin discretă.“, consideră Liviu Antonesei.

Pe lista semnatarilor jurământului se găsesc cel puţin trei nume importante în Masoneria din România. Neculai Culianu (1832 – 1915) a fost matematician şi astronom, membru al Societăţii Junimea şi al Academiei Române, rector al Universităţii din Iaşi (1880 până în 1898), iniţiat în Loja Masonică „Steaua României“. Nicolae Gane (1838 -1916) a fost scriitor, magistrat, avocat şi om politic, ministru, membru fondator al Societăţii Junimea, membru al Academiei Române, iniţiat în Loja Masonică „Steaua României“. Alexandru Lambrior (1845 – 1883) a fost filolog şi profesor, membru al Societăţii Franceze de Lingvistică, al Societăţii Junimea şi membru corespondent al Academiei Române, venerabil al unei loji masonice din Iaşi.^[sursa]

Masonii ieşeni, influenţi până în anul 1875

Titu Maiorescu este cel care a cultivat şi promovat scriitori precum Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici sau Ion Creangă. Majoritatea membrilor societăţii făceau parte din Loja Masonică „Steaua României“, înfiinţată la Iaşi, despre care s-a scris că număra, la un moment dat, în jur de 150 de „fraţi“.

Aceştia făceau parte din elita capitalei Moldovei şi şi-au exercitat benefic puternica influenţă de care dispuneau. Capacitatea masonilor de a determina alocarea de resurse financiare atât pe plan local, cât şi la Bucureşti, a făcut ca Iaşul să devină principalul centru cultural al României.

Masonii ieşeni şi-au pierdut din influenţă după anul 1875, iar societatea, reprezentată în special prin publicaţia „Convorbiri literare“, şi-a pierdut din strălucire în perioada interbelică. De facto, Societatea Junimea mai există şi astăzi, însă se zbate în anonimat şi în acţiuni controversate.

Controversata fotografie rară a lui Creangă

Departamentul de comunicare al Muzeului Literaturii Române Iaşi a mediatizat faptul că, în arhivele instituţiei, a fost descoperită o fotografie inedită reprezentându-l pe scriitorul Ion Creangă (foto sus).

Este vorba despre o ferotipie realizată la Slănic Moldova în anul 1885, când Ion Creangă se afla acolo pentru tratament. Scriitorul apare în imagine alături de A.C. Cuza şi de N.A. Bogdan.

Ulterior, oameni de cultură ieşeni au atras atenţia că fotografia nu era inedită, ci chiar extrem de cunoscută în mediile cercetătorilor care s-au ocupat de viaţa lui Ion Creangă. Cu toate acestea, organizaţia misterioasă pentru care Ion Creangă a depus jurământul redat mai sus, continuă să rămână o enigmă.