Universul este o hologramă: Ultima teorie a lui Stephen Hawking, explicată de cel mai apropiat colaborator al său

3 min


2
2 puncte

Universul este o hologramă. Probabil că aţi mai auzit această teorie, care se bazează pe afirmaţia lui Albert Einstein, acceptată în general de fizicienii teoreticieni, conform căreia spaţiu-timpul este rezultatul fenomenului numit inseparabilitate cuantică. 

La împlinirea a șase ani de la moartea marelui fizician Stephen Hawking, prietenul și colegul său apropiat Thomas Hertog a prezintat gândurile fizicianului deschizător de drumuri cu privire la originile Big Bang-ului.

În anul 1998, Stephen Hawking l-a acceptat pe Thomas Hertog ca doctorand „pentru a lucra la o teorie cuantică a Big Bang-ului”. Ceea ce a început ca un proiect de doctorat a evoluat de-a lungul a aproximativ 20 de ani într-o colaborare intensă care s-a încheiat doar odată cu moartea profesorului Hwking, acum din data de 14 martie 2018.

Enigma care s-a aflat în centrul cercetărilor lor în toată această perioadă a fost cum ar fi putut Big Bang-ul să creeze condiții atât de perfect ospitaliere pentru viață. Ce trebuie să înțelegem din această apariție misterioasă a intenției?[sursa]

universul este o hologramă
Stephen Hawking alături prietenul său, Thomas Hertog

Astfel de întrebări scot fizica mult din zona sa de confort. Și totuși, acesta era exact domeniul în care lui Hawking îi plăcea să se aventureze. La urma urmei, perspectiva – sau speranța – de a fi capabil să descifreze enigma designului cosmic a condus o mare parte din munca sa.

Căutarea lor științifică comună a dus, în mod inevitabil, la apropierea celor doi fizicieni, între care s-a legat o prietenie strânsă. Fiind în preajma lui, după cum afirmă Thomas Hertog, nu puteai să nu fii influențat de determinarea și de optimismul său epistemic că aceste întrebări cosmice mistificatoare ar putea fi abordate ca oricare alt subiect.

• CITEŞTE ŞI:  "Vortexul polar se învârte invers" deasupra Arcticii, după un eveniment major de inversare a polarității

Această apropiere i-a făcut să se simtă ca și cum ar fi scris propria poveste a creației, ceea ce, într-un fel, cei doi au făcut.

Ideea că timpul a avut un început într-un Big Bang a fost susținută la începutul anilor 1930 de preotul-astronom belgian Georges Lemaître. Albert Einstein a respins-o în mod faimos, deoarece îi amintea de dogma creștină. Dar, în cele din urmă, Hawking și Roger Penrose i-au dat dreptate lui Lemaître.

Universul este o hologramă

De atunci, originea timpului a fost piatra de temelie, dar și călcâiul lui Ahile al cosmologiei Big Bang. Căci cum anume ar putea apărea timpul?

Teoria finală a lui Hawking despre Big Bang oferă un răspuns îndrăzneț și surprinzător. Aceasta prevede că Universul este o hologramă, o proiecție holografică din care facem parte cu toţii.

Într-o hologramă cunoscută, o a treia dimensiune a spațiului apare din liniile și mâzgăliturile de pe un ecran. În ideea cosmosului ca hologramă, care a devenit subiect de discuție în rândul fizicienilor teoreticieni, dimensiunea timpului este cea care poate fi codificată holografic.

Lui Stephen Hwking îi plăcea să vizualizeze această idee într-o imagine asemănătoare unui disc de tipul celui prezentat mai jos. Cercul exterior reprezintă o hologramă atemporală formată din nenumărați qubiți încurcați.

Universul holografic imaginat de profesorul Hawking

Discul arată evoluția unui Univers în expansiune care se proiectează în jos din acesta. Originea Universului se află în centrul discului și acesta se extinde spre exterior în direcție radială.

• CITEŞTE ŞI:  O comoară de "valoare inestimabilă" a unei epave legendare va fi recuperată de un robot subacvatic, în Columbia: galionul San Jose

Este ca și cum ar exista un cod care operează asupra qubiților încurcați și care generează Universul, iar acest lucru este ceea ce noi percepem ca fiind curgerea timpului.

În mod esențial, prin adoptarea unei viziuni mai neclare a hologramei, ne aventurăm mai departe în timp, spre interiorul discului. Este ca și cum am face zoom out. În cele din urmă, însă, se termină biții. Aceasta este originea timpului, conform teoriei celor doi fizicieni.

Nu poate exista nimic înainte de Big Bang, deoarece trecutul care apare holografic nu se extinde mai departe în existenţă.

Aceste informații oferă o nouă întorsătură a enigmei designului cosmic. În tinereţe, Stephen Hawking a încercat să descrie originea Universului ca pe un eveniment de creație cuantică. În acele vremuri, Stephen se străduia să ofere o explicație fundamental cauzală a originii Universului: voia să afle de ce, şi nu cum. Dar descoperirea hologramei avansează o viziune radical diferită asupra cosmogenezei.

Aceasta spune că fizica însăși dispare atunci când călătorim înapoi către Big Bang. Big Bang-ul reiese din holografie (o metodă de înregistrare a unei imagini tridimensionale pe un suport în general bidimensional) nu atât ca fiind începutul timpului, ci mai degrabă ca fiind începutul legilor.

Ce a mai rămas, atunci, din vechea întrebare privind cauza supremă a Big Bang-ului? S-ar părea că se evaporă, susținea regretatul Hawking. Nu legile ca atare, ci capacitatea lor de a se schimba și de a se transmuta are ultimul cuvânt în această ecuaţie.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

2
2 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via