Arthur John Priest s-a născut în anul 1887, în oraşul Southampton, din sudul Angliei, într-o familie simplă, din clasa muncitoare. Southampton era deja un important oraş portuar, iar mulţi dintre tinerii născuţi în zonă alegeau o carieră de marinar. La fel s-a întâmplat şi în cazul lui Arthur, care a fost nevoit să muncească de la o vârstă fragedă, provenind dintr-o familie cu 12 copii.
Nu există multe informaţii despre viaţa timpurie a lui Arthur John Priest, însă acesta a rămas cunoscut pentru posteritate datorită supravieţuirilor sale repetate în urma unor tragedii maritime.
Arthur John Priest, supravieţuitor în urma a patru tragedii maritime
Arthur a lucrat ca fochist la bordul mai multor nave cu abur la începutul secolului al XX-lea. În total, marinarul a trecut prin şase evenimente, accidente sau coliziuni, dintre care patru s-au încheiat în mod tragic.
Aventurile lui Arthur John Priest pe mare au început în anul 1907, atunci când lucra la bordul RMS Asturias. Acesta era un vas de pasageri britanic, aparținând companiei Royal Mail Steam Packet Company. A fost lansat pe apă în anul 1907 și avea o capacitate de aproximativ 1.200 de pasageri. În timp ce Arthur John Priest lucra pe RMS Asturias, vasul s-a ciocnit cu un alt vas chiar în portul Southampton. Deși Priest a fost rănit în timpul incidentului, a reușit să supraviețuiască. După accident, vasul a fost reparat și a continuat să funcționeze până în anul 1933.
Ulterior, Priest s-a angajat pe vasul RMS Oceanic. Acesta a fost un vas de pasageri britanic, operat de White Star Line, compania care avea să lanseze mai târziu și celebrul Titanic. A fost unul dintre cele mai luxoase și avansate nave de croazieră ale vremii sale. În anul 1909, în timp ce Priest lucra la bordul acestei nave, RMS Oceanic s-a ciocnit cu un vas mai mic, deunmit HMS Gladiator, în apropiere de Insulele Scilly, din Marea Britanie. Deși ambele nave au suferit avarii semnificative, niciuna nu s-a scufundat, iar Priest a supraviețuit incidentului.[sursa]
Arthur John Priest şi scufundarea Titanicului
RMS Titanic este, probabil, cel mai cunoscut vas de pasageri din istorie, din cauza scufundării sale tragice în anul 1912. A fost construit pentru a fi cel mai mare și mai luxos vas de pasageri din lume și era considerat „de nescufundat”.
În timpul călătoriei sale inaugurale de la Southampton la New York, Titanicul s-a ciocnit de un aisberg în Atlanticul de Nord și s-a scufundat. Aproximativ 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în noaptea de 14/15 aprilie 1912.
Priest era unul dintre cei aproximativ 150 de fochişti care lucrau la bordul uriaşului pachebot. Ei făceau parte din așa-numita „bandă neagră”, care se ocupa de alimentarea cu cărbune a uriaşelor motoare ce asigurau deplasarea navei.
Arthur John Priest era în afara serviciului și se odihnea între schimburi atunci când Titanicul a lovit aisbergul. A fost nevoit să treacă în grabă prin mai multe scări și coridoare pentru a ajunge la puntea superioară, acolo unde se aflau bărcile de salvare. Când a ajuns acolo, majoritatea bărcilor plecaseră deja, iar lumea era cuprinsă de panică.
Priest a supraviețuit înotând prin apa aproape înghețată, fiind îmbrăcat doar cu pantaloni scurți și un tricou. A suferit degerături, însă a reuşit, în cele din urmă, să se urce pe una dintre puţinele bărci de salvare. Dintre colegii săi, doar 44 au reuşit să supravieţuiască tragediei.
Scufundarea RMS Alcantara
În anul 1915, Arthur s-a căsătorit cu o tânără pe nume Annie Hampton. În ciuda tragediei pe care a trăit-o la bordul Titanicului, bărbatul nu s-a lăsat bătut şi a continuat să lucreze pe mare.
De această dată s-a angajat la bordul vasului RMS Alcantara. Acesta a fost un vas de pasageri britanic, care a fost transformat în crucișător auxiliar în timpul Primului Război Mondial.
În anul 1916, Alcantara a intrat într-o confruntare armată cu vasul german SMS Greif, în Marea Nordului. Ambele nave s-au scufundat în urma acestei confruntări. Arthur John Priest a reușit să sară în apă și a fost salvat de un alt vas britanic. Şi de această dată soarta a fost de partea lui.
Arthur John Priest şi scufundarea HMHS Britannic
HMHS Britannic a fost o navă soră a Titanicului și a fost lansată în anul 1914. Inițial proiectat ca un vas de pasageri, Britannic a fost transformat într-un spital plutitor în timpul Primului Război Mondial.
În anul 1916, în timp ce naviga în Marea Egee, vasul a lovit o mină submarină și a început să se scufunde rapid. Arthur John Priest a reușit să ajungă la una dintre bărcile de salvare și să se îndepărteze de navă. HMHS Britannic s-a scufundat în doar 55 de minute, mai repede decât Titanicul. De această dată, dintre cei peste 1.000 de oameni de la bord, au murit în jur de 30.
Arthur John Priest a fost unul dintre puținii oameni care au supraviețuit atât scufundării Titanicului, cât și celei a Britannicului, alături de Violeta Jessop, o altă supravieţuitoare cu o poveste de viaţă fascinantă.[Mai multe despre Violeta Jessop]
Supravieţuirea lui Priest pe SS Donegal
Dacă cei mai mulţi dintre noi am fi stat departe de vapoare şi de orice apă mai mare decât o cadă de baie pentru tot restul vieţii, nu acelaşi lucru l-a făcut Arthur John Priest.
Ultima experienţă tragică pe care a trăit-o Arthur John Priest a fost la bordul SS Donegal. Acesta a fost un vas de pasageri britanic care a fost, de asemenea, transformat într-un vas spital în timpul Primului Război Mondial.
În data de 17 aprilie 1917, SS Donegal a fost torpilat de un submarin german în Canalul Mânecii. Vasul s-a scufundat, iar 29 de persoane și-au pierdut viața în urma atacului. SS Donegal nu era marcată ca navă spital, deoarece guvernul britanic susținea că navele germane le foloseau ca ținte. Dintre cei peste 600 de oameni de la bord, au murit 29. Priest s-a aflat din nou printre supravieţuitori, deşi a suferit o rană la cap.
După scufundarea SS Donegal, Arthur John Priest s-a retras din viața de marinar, abandonându-și meseria de fochist. Şi-a trăit restul vieţii în Southampton, alături de soția sa Annie, cu care a avut trei copii. Arthur a declarat, mai în glumă mai în serios, că „nimeni nu mai voia să navigheze cu el după aceste dezastre”. Arthur John Priest a murit în data de 11 februarie 1937, la vârsta de 49 de ani, din cauza unei pneumonii.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
