Bătălia de la Gaugamela a avut loc în data de 1 octombrie 331 î.Hr. şi este considerată drept una dintre cele mai importante bătălii din istoria omenirii. Lupta a fost dată între armatele conduse de către Alexandru cel Mare și Darius al III-lea al Persiei, iar rezultatul a dus la prăbuşirea Imperiului Persan.
După cucerirea coastei estice a Mării Mediterane și cucerirea Egiptului, din anul 333 î.Hr., Alexandru cel Mare a avansat prin Siria, ţintind către inima Imperiului Persan. Ulterior, armata sa a traversat fluviile Tigru și Eufrat, fără a întâmpina niciun fel de opoziție.
Bătalia de la Gaugamela, o luptă ce părea disproporţionată
Pentru a oferi un răspuns decisiv, Darius al III-lea s-a hotărât să strângă o armată uriaşă pentru a-l înfrunta pe Alexandru. Astfel, a chemat soldaţi din toate colţurile imperiului, urmărind o victorie zdrobitoare. Sursele istorice arată că armata persană era de circa cinci ori mai mare decât cea macedoneană. De asemenea, împăratul Darius a ales un teren plan pentru bătălie, pentru a se putea folosi de această superioritate numerică și pentru a-i limita lui Alexandru cel Mare alegerile tactice.
Înainte de bătălie, Alexandru cel Mare a organizat un fel de paradă cu soldații săi, demonstrându-le persanilor forța și unitatea armatei sale. Această mișcare a avut ca scop intimidarea inamicului și a reușit să-i pună pe fugă pe unii dintre luptătorii persani, care erau mai puţin experimentaţi.
Bătălia de la Gaugamela a fost una dintre cele mai sângeroase și mai violente din istorie. În cele din urmă, Alexandru cel Mare a reușit să obţină victoria prin utilizarea unei varietăți de tactici militare, dar şi prin determinarea trupelor sale disciplinate și bine antrenate.
Unele surse istorice indică faptul că armata persană a avut în jur de 40.000 de victime, în timp ce numai câteva sute de macedoneni ar fi căzut pe câmpul de luptă. Fiind amenințat în mod direct, Darius a părăsit câmpul de luptă, cauzând astfel o derută totală în rândul oștenilor săi.
Urmările istorice pe care le-a produs Bătăliei de la Gaugamela
Această luptă a avut consecinţe semnificative pentru istoria lumii antice. În primul rând, s-a pus capăt dominației Imperiului Persan și a fost deschisă calea pentru expansiunea culturii și a tradițiilor elenistice în Orientul Mijlociu. Alexandru cel Mare a înființat mai multe orașe care i-au purtat numele, inclusiv Alexandria din Egipt. Acestea au devenit centre ale culturii și civilizației grecești în regiunile cucerite. Au fost combinate elemente din cultura greacă cu cele din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Această cultură hibridă, cunoscută sub numele de cultura elenistică, a influențat ulterior arta, literatura și filozofia în întreaga lume mediteraneană și asiatică.
În al doilea rând, Alexandru cel Mare şi-a consolidat statutul, rămânând în istorie drept unul dintre cei mai mari conducători militari din istorie. Asta, în ciuda faptului că a trăit doar 32 de ani. De asemenea, Bătălia de la Gaugamela a influenţat şi tacticile militare ulterioare. Alexandru cel Mare a reuşit să învingă o armată mult mai numeroasă, folosind tactici şi manevre ingenioase. Acestea au fost studiate de conducători şi strategi militari de-a lungul secolelor care au urmat.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
Generalii lui Alexandru Macedon nu au Folosit multe tactici, dar cele câteva folosite erau exersate până la perfecțiune. 1. Au folosit cea mai lungă lance din lume la vremea aceea, de cca 6 m în dimensiuni actuale, de cca 4 ori mai lungă decât înălțimea medie a unui om de atunci. 2. Lupta în formație cu schimbarea rapidă a șirurilor de atac prin întrepătrundere, pentru a se apăra reciproc și a surprinde dușmanul. 3. Mai multe forme de formații: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi. 4. Alexandru Macedon a păstrat elitele tuturor popoarelor cucerite. 5. După moartea sa, imperiul cucerit, a fost împărțit între cei 8 generali ai săi, formând dinastiile ptolemeice. 6. După 150 de ani, Cleopatra, regina Egiptului, nu era egipteancă ci machidoancă, strănepoata lui Ptolemeu, vorbea limba armânească (româna) și de aceea a fost atât de iubită de împărații romani Cezar, și Marcus Antonius
Iar suntem noi miezul p*lii.
Dacii verzi au condus lumea.
Cand de fapt ei traiau in copaci.
Muje Victore!
Doamne prost poti fi!…..:))))
Felicitări pentru comentariu !Scurt dar concis și la subiect.Cât ii privește pe cei ce au lipsit de la lecțiile de istorie antica,ori studiu personal,noapte buna!
Victor, da este vorba despre falanga dar ea în sine nu a cucerit nimic, Alexandru a atacat impetuos și direct folosind cavaleria, a atacat pe Darius câte s-a speriat. Limba română cu dialectul aromân denumirea de machidoni este greșită, deci limba română se formează târziu după cucerirea romană și poți să stai și în cap că acesta este adevărul istoric și lingvistic. Cleopatra era și foarte tânără nu exagerat de frumoasă însă deosebit de inteligentă și cu farmec știind să se poarte cu bărbații maturi. Dacii aveau o limbă indoeuropeană despre care știm puține lucruri pentru că nu scriau, nu erau buricul pământului ci un popor de țărani ca multe altele, dacismul este o prostie care ne face să părem ridicoli când ne credem miezul din dodoașcă.