”De unde să ştiu? Ce sunt eu, Mafalda?” – cu siguranţă, dacă nu aţi folosit, aţi auzit această expresie, fiind una des întâlnită în limba română. Există câteva explicaţii cu privire la originea Mafaldei, de la ghicitoare, la fiica unui cuceritor normand şi până la personaj de benzi desenate.
Expresia este folosită atunci când cineva nu poate răspunde la o întrebare ce ţine de viitor, făcând referire astfel la puterile supraomeneşti ale unei ghicitoare.
Cine a fost Mafalda
În perioada dintre cele două războaie mondiale în ziarele vremii apăreau anunţuri publicate de o prezicătoare pe nume Mafalda. Cel mai probabil, nu de la aceasta s-a popularizat expresia menţionaţă mai sus, ci doar s-a folosit de conotaţiile deja existente.
”Mare prezicătoare, ghiceşte uimitor trecutul, prezentul, viitorul. Prezic cu exactitate rezultatul ce se poate obţine în orice fel de afaceri. Consultațiuni zilnice de la 10 jum. dim până la 9 seara.”, astfel suna unul dintre anunţurile publicate.
Potrivit unei surse istorice, numele de Mafalda este asociat din vremuri străvechi unei vrăjitoare care le ştia pe toate şi avea darul prezicerii. Numele este de origine germanică şi înseamnă putere, luptă, opoziţie.
Personaje care poartă numele de Mafalda
Mafalda din legendele populare româneşti
Mafalda din legendele populare româneşti a fost fiica lui Robert Guiscard de Hauteville şi Sichelgaita de Salerno. Aceasta a trăit în perioda anilor 1060 – 1108 şi a fost căsătorită cu contele Ramon Berenguer al II-lea de Barcelona, iar apoi cu vicontele Aimeric I de Narbonne.
”Era pe atunci un timp când se năşteau, uşor, legendele. Mafalda este poate cel mai cunoscut membru al familiei de Hauteville de către români. Aşa cum în cultura populară a ungurilor apare legenda despre puterea magică a «Coroanei Sfântului Ştefan», în cultura populară a românilor se naşte tot atunci legenda despre puterile magice ale Mafaldei. Învăţătura ezoterică pe care ar fi dobândit-o Mafalda i-ar fi dat chiar şi puteri de previziune aproape infailibile.”, afirmă cercetătorul Petru Filipaş. Acesta susţine că legenda Mafaldei în România arată existenţa unei civilizaţii urbane de limba română încă din secolul al XI-lea.
Prinţesa Mafalda Maria Elisabetta de Savoia
O altă Mafalda a fost Prinţesa Mafalda Maria Elisabetta de Savoia, cea de-a doua fiică a regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei şi a soţiei acestuia, Elena de Muntenegru. Viitorul rege Umberto al II-lea al Italiei a fost fratele ei mai mic. Prinţesa Mafalda s-a născut la Roma, în anul 1902. În copilărie a fost apropiată de mama ei, de la care a moştenit dragostea de muzică şi arte. În timpul Primului Război Mondial ea şi-a însoţit mama în vizitele acesteia în spitalele militare italiene. La 23 septembrie 1925, Mafalda s-a căsătorit cu Prinţul Filip de Hesse.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prinţesa a fost luată prizonieră. În august 1944, Aliaţii au bombardat o fabricăde muniţie din interiorul Buchenwald. Unii dintre cei 400 de prizonieri au fost ucişi iar Prinţesa Mafalda a fost grav rănită, ea fiind adăpostită într-o unitate adiacentă fabricii bombardate. Atunci când a avut loc atacul a fost îngropată până la gât în moloz şi a suferit arsuri grave la braţ. Condiţiile din lagărul de muncă a făcut ca rănile să se infecteze iar personalul medical i-a amputat braţul. Prinţesa a sângerat până a murit.
Versiunea modernă
O Mafalda ceva mai modernă este un personaj dintr-o serie de benzi desenate din Argentina, din anii ’60-’70. Aceasta este o fetiţă de şcoală primară care îşi pune tot timpul întrebări despre probleme globale, politice, economice, demografice, etc. Deşi seria de benzi desenate este dedicată copiilor, este foarte apreciată şi de adulţi, căci are foarte multe referiri politice şi sociale, cu un umor foarte fin. S-ar putea spune, aşadar, că Mafalda le stie pe toate.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
