De ce sapă China o gaură de 10.000 de metri în scoarţa terestră şi unde vrea să ajungă

În cursul anului 2023, China a început să sape o gaură de 10.000 de metri în scoarţa terestră a Pământului, acesta urmând să devină cel mai adânc foraj realizat vreodată în țară. Dar de ce sapă China o gaură atât de adâncă şi unde vrea să ajungă?

Săpând prin 10 straturi de rocă, echipa de cercetare speră să ajungă la roci din perioada Cretacică, acel strat cunoscut sub numele de Sistemul Cretacic. Aceasta reprezintă o perioadă geologică care a durat circa 79 de milioane de ani, cuprinsă între acum 145 de milioane de ani și 66 de milioane de ani în urmă. Sfârșitul Cretacicului înseamnă și sfârșitul a numeroase specii legendare, extincție care a dus la dispariția dinozaurilor non-avieni, a marilor reptile marine şi a numeroase nevertebrate.

Acesta este un proiect interesant şi util pentru comunitatea ştiinţifică, dar au existat unele speculații cu privire la scopul principal al forajului, deși răspunsul chinezilor este destul de transparent. Proiectul ar putea fi folosit pentru a identifica resursele minerale, precum și pentru a ajuta la evaluarea riscurilor de mediu, cum ar fi cutremurele și erupțile vulcanice.^[sursa]

De ce sapă China o gaură de 10.000 de metri de fapt

Cu toate acestea, Quanyou Liu de la Universitatea Peking din China, care cunoaşte în detaliu proiectul, a declarat pentru New Scientist că forajul ar putea ajunge și mai departe în trecut, coborând până în perioada Cambriană, cu 541 până la 485 milioane de ani în urmă. Aici, în Bazinul Tarimului, se poate găsi petrol. Potrivit lui Liu, scopul forajului este „de a descoperi dacă există încă petrol și gaze în adâncimi ultra-profunde”.^[sursa]

Acest lucru ar avea sens, având în vedere că proiectul este condus de National Petroleum Corp din China. Potrivit companiei, gaura va testa noi tehnologii de foraj, precum și ne va ajuta să învățăm despre structura internă a Pământului.

Gaura, deși este impresionant de adâncă, nu va fi cea mai adâncă gaură făcută de om de pe Pământ. Acest titlu revine Forajului Kola, din Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei. Proiectul, care s-a desfăşurat din 24 mai 1970 până imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, a văzut cea mai adâncă ramură a găurii atingând 11.034 metri sub nivelul mării.^[sursa]

Echipa a descoperit că rocile adânci sub Pământ erau mult mai umede decât se așteptau. Înainte ca forajul să o găsească, oamenii de știință credeau că apa nu va pătrunde atât de adânc în scoarţa terestră. De asemenea, se așteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, deoarece acesta este ceea ce a fost găsit în scoarța oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul magmatic era granit metamorfic. Deoarece crusta continentală era de granit până în jos, aceasta era o dovadă pentru tectonica plăcilor, o teorie care a început să fie acceptată abia de curând.

Săpăturile în scoarţa terestră a Pământului nu merg întotdeauna la fel de bine. În anii ’60, o echipă americană a ajuns la 183 de metri sub nivelul mării, trecând prin 13 metri de bazalt în stratul superior al crustei oceanice, înainte ca proiectul să fie anulat din cauza administrării proaste și a problemelor financiare. Lăsând aceste probleme deoparte, acest proiect încă reprezintă o sarcină uriașă.

„Dificultatea de construcție a proiectului de foraj poate fi comparată cu un camion mare care conduce pe două cabluri subțiri din oțel.”, a declarat Sun Jinsheng, un academician din cadrul Academiei Chineze de Inginerie.

Deși sunt entuziasmați, cercetătorii așteaptă şi dezamăgirea. Scoarța terestră, pe uscat, este variabilă. În medie, are o grosime de aproximativ 30 de kilometri, deși sub lanțurile muntoase poate ajunge până la 100 de kilometri. Încă suntem departe de a ajunge adânc în interiorul Pământului și de a-i înţelege secretele, dar acest lucru se va întâmpla cu siguranţă în viitor.